Pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică fac ca perspectivele economiei românești să fie modeste în perioada următoare, se arată în analiza dedicată României din cadrul noului Semestru European dat recent publicității de Comisia Europeană. Însă țara noastră se confruntă cu provocări suplimentare cu impact pe termen lung, ca urmare a calității slabe a educației și a capacității scăzute de cercetare și inovare, care au consecințe asupra capacităților industriale, se arată în raportul citat. Consecințele sunt cu atât mai grave cu cât numărul cetățenilor activi ai țării este într-o scădere semnificativă.
„Declinul demografic exercită presiuni asupra pieței forței de muncă și asupra sistemului de formare și educație. Tendințele actuale indică o reducere cu 8,8 % a forței de muncă în 2030 în comparație cu situația actuală. Va fi nevoie, așadar, de creșterea productivității și a ratei de ocupare a forței de muncă, în special în rândul femeilor, al romilor, al tinerilor și al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu dizabilități și al celor cu un nivel de instruire scăzut. Cu toate acestea, competențele forței de muncă rămân insuficient aliniate la nevoile pieței forței de muncă. Perspectivele sunt afectate de lipsa de personal calificat, de neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe și de sistemul slab de educație și formare. Capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a oferi sprijin integrat și specific, inclusiv în materie de perfecționare și recalificare, rămâne limitată”, se arată în semestrul european.
Iată câteva dintre cele mai importante aspecte legate de educație si inovare pe care le consemnează raportul:
„Nici formarea inițială, nici formarea continuă a cadrelor didactice nu sunt suficient de bine aliniate la nevoile elevilor”
- România se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește inovarea, iar capacitatea întreprinderilor de a absorbi tehnologiile rămâne limitată. Cheltuielile brute cu cercetarea și dezvoltarea (CD) sunt printre cele mai scăzute din UE La nivel de întreprindere, cheltuielile cu CD sunt semnificativ mai mici decât media din restul UE.
- Sistemul de educație și formare din România se confruntă cu provocări în materie de calitate și echitate, care riscă să se agraveze din cauza pandemiei. România se situează cu mult sub media UE și sub obiectivele de la nivelul UE referitoare la educația timpurie, la competențele de bază, la elevii care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională și la învățământul terțiar.
- Majoritatea elevilor care provin din medii dezavantajate nu au competențe de bază. Proporția tinerilor cu un nivel scăzut de competențe de bază la citire, matematică și științe – măsurată de testul PISA – este aproape dublă față de media UE. Datele arată că, deși se vorbește de ani buni despre nevoia de a scădea rata analfabetismului funcțional, aceasta a crescut în realitate între runda de testarea PISA din 2015 și cea din 2018, de când avem ultimele date disponibile.
Elevii dezavantajați din punct de vedere socio-economic sunt afectați în mod disproporționat. Decalajul de performanță dintre aceștia și colegii lor mai avantajați este echivalent cu 2,5 ani de școlarizare, se arată în raport. Una dintre problemele grave de echitate ale școlii românești constă în faptul că deseori, elevii din medii dezavantajate nu au parte la toate materiile de profesori cu studii de specialitate. Criza de cadre didactice și, de asemenea, salariile mici și lipsa unor politici care să îi atragă pe profesori și spre școlile cu provocări conduc la această situație. - Competențele digitale ale tinerilor sunt, de asemenea, reduse. Pierderile în materie de învățare preconizate din cauza pandemiei riscă să agraveze și mai mult situația.
- Lipsa competențelor de bază, măsurată prin testul PISA, este ridicată la toate nivelurile, chiar și în rândul elevilor din medii socio-economice avantajate, și indică existența unor provocări structurale care afectează calitatea educației.
- Cheltuielile publice pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,6 % din PIB în 2019, UE-27: 4,7 %).
- Disparitățile în ceea ce privește accesul la o educație de bună calitate s-au accentuat în timpul pandemiei. România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din UE (15,3 % în 2021, comparativ cu media UE de 9,7 %). Între 2020 și 2021, rata a rămas relativ stabilă. Cu toate acestea, efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 ar putea agrava riscul de părăsire timpurie a școlii, care afectează deja îndeosebi elevii din grupurile dezavantajate, printre care se numără romii și elevii din zonele rurale. Prin urmare, criza creează riscuri suplimentare pentru rezultatele și inegalitățile educaționale, din cauza închiderii prelungite a școlilor și a dificultăților cu care se confruntă mulți elevi în ceea ce privește accesul și implicarea efectivă în învățarea la distanță, în special grupurile dezavantajate.
- Datele concrete arată că politicile privind cadrele didactice prezintă provocări majore. Având o populație relativ tânără de cadre didactice, ambițiile României de a îmbunătăți rezultatele în materie de educație se bazează în mare măsură pe corpul didactic existent. Cu toate acestea, nici formarea inițială, nici formarea continuă a cadrelor didactice nu sunt suficient de bine aliniate la nevoile elevilor. Evoluția lentă a carierei și salariile scăzute afectează atractivitatea profesiei de cadru didactic. Indemnizația de merit tinde să încurajeze o concentrare restrânsă asupra testelor și a concursurilor academice, mai degrabă decât să sprijine îmbunătățirea echității. Atragerea cadrelor didactice cu înaltă calificare în școlile dezavantajate și asigurarea unui număr suficient de specialiști de sprijin rămân o provocare.
- Participarea la învățământul superior este scăzută, ceea ce duce la o lipsă de profesioniști cu înaltă calificare. Ratele constant ridicate de părăsire timpurie a școlii, rata scăzută de promovare a examenului de bacalaureat, precum și participarea scăzută a studenților din medii dezavantajate contribuie la un nivel redus de absolvire a învățământului superior. Rata este deosebit de scăzută în zonele rurale (8,2 %, față de media UE de 29,6 %). Procentajul absolvenților de STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) este printre cele mai ridicate din UE (30 %), însă, din cauza participării scăzute la învățământul superior, numărul absolvenților pregătiți să între pe piața muncii este mic. În plus, relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale și a învățământului superior trebuie să fie îmbunătățită în continuare. Emigrarea a redus și mai mult numărul specialiștilor care dețin o diplomă universitară. În fine, participarea adulților la activități de învățare rămâne limitată
