OECD, despre cum pot fi recuperate pierderile în învățare provocate de pandemie: „Trebuie să facem școlile mai bune decât erau în 2019”

By iunie 23, 2021Blog

Închiderea școlii la nivel mondial la începutul anului 2020 a dus la pierderi în învățare care nu vor fi ușor compensate, nici chiar de către școlile care revin rapid la nivelurile lor anterioare de performanță, avertizează OECD, într-un raport. Aceste pierderi vor avea un impact economic durabil atât asupra elevilor, cât și asupra națiunilor ca întreg, cu excepția cazului în care sunt remediate eficient.


Deși pierderile în învățare nu pot fi calculate încă cu exactitate, cercetările existente sugerează că elevii din clasele I-XII ale căror școli au fost închise ar putea experimenta o diminuare cu 3% a veniturilor, pe toată durata vieții. Pentru națiuni,
consecințele s-ar putea traduce, pe termen lung, printr-o scădere anuală cu 1,5% a PIB-ului care se va întinde până la finalul secolului.

Aceste pierderi economice vor fi chiar mai mari, dacă școlile nu vor fi capabile să se redreseze rapid și sunt deja resimțite mai profund de către elevii din medii defavorizate. Toate indiciile arată că studenții ale căror familii sunt mai puțin capabile să-i susțină extrașcolar se vor confrunta cu pierderi mai accentuate în învățare decât colegii lor mai avantajați, ceea ce se va traduce în pierderi mai mari de venituri pe durata întregii vieți, se arată în raportul OECD.

Valoarea actuală a pierderilor economice pentru națiuni va atinge proporții uriașe și doar revenirea la nivelul la care școlile erau în 2019 nu va fi suficientă pentru a le evita. E nevoie să facem școlile mai bune decât erau în 2019 ca să reușim, avertizează OECD.

Semnat de Eric Hanushek și Ludger Woessmann, raportul OECD își bazează estimările pe un model pe care cei doi l-au publicat în anul 2015 în cartea „The Knowledge Capital of Nations” (2015, Cambridge MA: MIT Press), unde au arătat că există o legătură clară între abilitățile cognitive cetățenilor unei țări și prosperitatea ei. Potrivit lui Hanushek și Woessman, oamenii care au mai multe abilități sunt mai productivi și mai adaptabili la schimbările tehnologice din economiile lor. Pe cale de consecință, națiunile care au o populație cu mai multe abilități sunt capabile de un progres mai rapid.

Pierderea totală pe următorii 80 de ani, mai mare de 100%

Potrivit acestui model, datele pentru România arătau în 2015 în felul următor: „În scenariul optimist, în eventualitatea eliminării analfabetismului funcțional până în 2030, impactul economic pe termen lung este estimat la 296% din PIB-ul actual, iar în scenariul conservator, impactul este estimat la 211% din PIB-ul actual (OECD, 2015). Aceste simulări de trend pot fi citite în mai multe moduri și pot fi utile în ghidarea unor politici publice în educație, care-și propun să producă efecte sistemice și pe termen lung”, se arăta în primul raport pe tema analfabetismului funcțional din România, publicat de în 2016 de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale.
Întârzierea reformelor care să crească semnificativ creșterea calității educației în întreg sistemul de învățământ ne ține încă departe de obiectivul de a scădea rata analfabetismului funcțional.

La această realitate s-a adăugat de anul trecut pandemia. Conform raportului publicat în timpul ei de OECD, dacă analizăm cazul în care scoala a fost disfuncțională pentru jumătate din anul școlar, pierderea în învățare experimentată de actuala generație de elevi este corelată cu o scădere medie a produsului intern brut de 2,2% pe an până la sfârșitul secolului, ceea ce echivalează cu o pierdere de 103% din PIB-ul actual al unei țări tipice (nu foarte bogată, nici foarte săracă). Așadar, raportat la valoarea actuală a PIB-ului unei țări tipice, pierderea totala pe următorii 80 de ani e mai mare de 100%.

Se cunosc încă puține lucruri despre eficacitatea învățării acasă și despre ce a însemnat ea pentru dezvoltarea abilităților unei întregi populații de elevi, scrie OECD. Cu toate acestea, există indicii din mai multe țări că elevii au avut parte de puțină instruire efectivă. Pentru o proporție semnificativă de copii, aceasta a fost, aparent, inexistentă. Raportul citează o serie de date preliminare obținute dintr-o aplicație online utilizată în SUA pentru a preda matematica în mai multe districte școlare. Acestea sugerează că progresul în învățare a înregistrat un declin puternic în timpul crizei, mai ales în școlile din zonele sărace. Date obținute în Germania, printr-un chestionar adresat părinților, indică faptul că timpul petrecut de copii în activități școlare s-a înjumătățit în perioada celor mai serioase restricții – de la 7,4 ore pe zi, la 3,6 ore pe zi, se arată în raportul OECD. 38% dintre elevi au studiat nu mai mult de două ore pe zi, iar 74% nu mai mult de patru ore. Prin contrast, timpul petrecut în activități pasive, precum uitatul la televizor, jucatul de jocuri pe calculator sau folosirea smartphone-ului a crescut la 5,2 ore pe zi.

Odată cu întoarcerea elevilor la școală, aceste proporții s-au schimbat, firește. Dar pierderile acumulate în luni s-au păstrat. Iar pentru a le recupera nu e suficient să avem sisteme de educație la nivelul celor din 2019. Ci mai bune decât în 2019, conchide OECD.

Sursa foto: OECD