În toamna lui 2019, profesorii vâlceni care au participat la programul „Fizica Altfel” au avut primele întâlniri în cadrul mecanismului de sprijin pus la punct de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a facilita schimbul de experiență profesională și găsirea de soluții la provocările comune. La început, au fost reticenți, își amintește profesorul Laurențiu Badea, directorul adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Vâlcea, cel care conduce mecanismul de sprijin în Vâlcea.
Săptămâna trecută, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA) a dat publicității rezultatele pe 2019 la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” (TIMSS), la care au participat peste 580.000 din peste 60 de state. Și la această ediție a TIMSS, România, unde la testare au participat elevii de clasa a VIII-a, a continuat să se situeze sub media de 500 de puncte, păstrându-și în timp locul locul pe scara valorică.
În 2007, cercetătorul Octavian Micu își lua doctoratul în fizică teoretică la Universitatea din Alabama, SUA. Ulterior, avea să facă cercetare post-doctorală în Germania, la Technische Universität Dortmund, pentru ca mai apoi să se reîntoarcă în țară. Astăzi, Octavian Micu este cercetător științific gradul 1 (CS 1) la Institutul de Știinte Spațiale (filială a INFLPR) și își desfășoară activitatea în domeniul fizicii găurilor negre și a gravitației cuantice, iar recent a creat un blog d-ale-cercetarii.ro.
Cu unitățile de învățământ închise și educația mutată în online, o temă de discuție își ocupă acum locul pe agenda publică: rolul pe care școala îl are nu în însușirea de cunoștințe, ci în formarea de atitudini, crearea de deprinderi sociale, educarea de comportamente. Multe voci susțin astăzi redeschiderea școlii și deplâng faptul că, în timpul educației online, elevii sunt lipsiți de interacțiunea față în față, formatoare, cu profesorul și cu colegii. Iar în lipsa ei nu își vor dezvolta acele abilități care, în cele din urmă, au nevoie ca să participe, în calitate de cetățeni implicați, în societate.
În timpul școlii, elevii iau nenumărate note, dintre care unele, precum cele la examenele naționale sau la admiterea în diferite unități de învățământ, le influențează major traseul educațional și chiar profesional. Scopul notării este acela de a reflecta în mod real nivelul abilităților unui copil, dar și de a-l plasa corect, pe o scală a rezultatelor, în relație cu elevii de aceeași vârstă.
De multe ori, la matematică elevii rezolvă exerciții și probleme folosind formule pe care le-au memorat mecanic. Chiar dacă ajung la rezultatul corect în timp ce își fac tema sau în timp ce dau un test, felul acesta de a învăța nu este unul de profunzime și, prin urmare, nici de durată. Read More
România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială, relevă Indicele de Progres Social, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Clasamentul, în care România se situează pe locul 45 din 163 de țări, este realizat după analiza a trei domenii: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstarea (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului) și oportunitățile (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).
Ce ai spune, dacă ai ști cu siguranță că o acțiune pe care o faci astăzi va avea efecte peste douăzeci de ani? Cum te-ai duce acum la serviciu, dacă ai putea călători în timp și ai putea vedea, peste ani, consecințele unui șir de decizii pe care le iei în momentele apropiate vorbirii? De multe ori, meseria de profesor pune la încercare limitele și aduce frustrări care pot să îi facă pe cei care o practică să uite de ce sunt de fapt acolo și ce impact uriaș pot avea asupra copiilor pe care îi au în față.
Dorim să prezentăm câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie). Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”. În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu. În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.
În urmă cu 13 ani, Comisia Europeană trăgea un semnal de alarmă după scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre. În viitorul apropiat, numărul cetățenilor europeni care puteau să înțeleagă fenomene ale naturii, să formuleze ipoteze, să interpreteze date și să tragă concluzii ar fi urmat să scadă. Raportul lansat la vremea respectivă avertiza şi că, în aceste condiții, capacitatea de inovare și cercetare a Uniunii s-ar fi diminuat, ceea ce ar fi dus la dezavantaje vizibile în plan economic. Vedem astăzi însă că absența unor noțiuni științifice de bază, dar și absența gândirii critice are, în contextul pandemiei de Covid-19 consecințe mult mai grave.
