Pentru un copil care până la vârsta de 15 ani a acumulat atâtea lacune încât matematica e de neînțeles, româna un fel de limbă străină, istoria o înșiruire de date fără sens, școala devine o scenă a neputinței care se repetă în buclă, zi după zi. Reacția în fața neputinței este diferită pentru fiecare copil în parte: unii devin sfidători și cinici, alții agresivi, alții se fac pe zi ce trece mai mici și mai umili, multora începe să nu le mai pese. În absolut toți se stinge ceva: dorință, curiozitate, inteligență, iar copiii încetează, de fapt, să mai crească, să mai evolueze. Sunt în pericol să ajungă să joace întreaga lor viață roluri mici, în care nu-și vor putea împlini potențialul și nu vor putea să ofere valoare. Este un scenariu sumbru și pentru ei, și pentru România.
La cele mai multe licee tehnologice din țară, copiii intră adesea cu medii sub cinci. În spatele notelor se ascunde o lipsă de abilități din ce în ce mai adâncă în fiecare an de școală. Atunci când încerci să le predai acestor copii noi concepte și când le scrii pe tablă noi formule, trebuie să fii conștient că ele nu au cu ce alte experiențe de învățare și cunoștințe să intre în legătură și sunt condamnate să fie uitate în scurtă vreme.
Firește că la 15 ani este dificil să recuperezi lipsurile create în 8 ani de școală, care vin la pachet cu o uriașă neîncredere. Ce poți începe să face ca profesor într-o astfel de situație este să construiești încredere.
Într-o zi, diriginta unei clase a VI-a a venit la profesoara Maria Pătru și a rugat-o să ia parte la ședința cu părinții. „S-a întâmplat ceva?”, a întrebat profesoara. „Nu, nu! Copiii sunt atât de încântați de ora de fizică, încât părinții vor să vă cunoască neapărat”, i-a explicat diriginta.
25 de profesori de fizică din județul Vâlcea au venit la cursurile de formare ținute de Laurențiu Marin Badea, pentru a învăța cum să le predea copiilor prin metoda investigației, în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE. Apoi alți 25, iar cererile vin în continuare. „S-a răspândit vestea, efectul acestei abordări asupra copiilor este extraordinar”, spune Laurențiu Marin Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și formator în cadrul programului „Fizica Altfel”.
Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie la 
În anul 2011, profesorul Constantin Rus, pe atunci director al Colegiului Național „Liviu Rebreanu” de la Bistrița Năsăud, lucra în Comisia Națională de Fizică, scria subiecte pentru olimpiade și concursuri. A primit din partea Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care demarase programul de predare a fizicii prin metoda investigației, o invitație: aceea de a construi, după model european, întrebările care să evalueze cunoștințele elevilor care începuseră să studieze Fizica Altfel. „Am făcut formare cu un expert din Europa, un mare specialist în crearea itemilor – întrebărilor, problematizărilor de acest tip. Eu credeam că sunt un foarte bun profesor și cu foarte bune rezultate, dar am stat cu dumnealui două zile și mi-am reconstruit toți itemii. Era vorba de trimiterea la realitate. Aveam, de exemplu, un item la clasa a XI-a: 
„Ascensiunea indivizilor și a națiunilor în perioada industrializării este rezultatul unei revoluții în educație. Reforma religioasă, în special invitația lui Luther ca fiecare să citească Biblia el însuși, a avut drept efect la alfabetizarea unei mari părți din populație, ceea ce a însemnat trecerea spre prosperitate”, spune Dr. Thomas Riecke-Baulecke, director al Institutului pentru Dezvoltarea Calității în Educație din Schleswig-Holstein, Germania. La 500 de ani de la enunțarea primelor idei ale reformei lui Martin Luther, invitația își păstrează forța până astăzi și se aplică oricărui domeniu al cunoașterii.
„Am intrat în clasă și am realizat că acest an va fi diferit. Pentru prima dată, și sunt nouă ani de când am început școala, am înțeles la ce este bună știința. M-am întrebat mereu: 