„Ascensiunea indivizilor și a națiunilor în perioada industrializării este rezultatul unei revoluții în educație. Reforma religioasă, în special invitația lui Luther ca fiecare să citească Biblia el însuși, a avut drept efect la alfabetizarea unei mari părți din populație, ceea ce a însemnat trecerea spre prosperitate”, spune Dr. Thomas Riecke-Baulecke, director al Institutului pentru Dezvoltarea Calității în Educație din Schleswig-Holstein, Germania. La 500 de ani de la enunțarea primelor idei ale reformei lui Martin Luther, invitația își păstrează forța până astăzi și se aplică oricărui domeniu al cunoașterii.
Trecerea de la cunoașterea pasivă la cunoașterea activă
Ca să poți să știi cu adevărat trebuie să ai acces la informația nepervertită, pe care să o treci prin filtrul propriei tale gândiri, pentru a ajunge la propriile concluzii. Aceste afirmaţii au fost făcute în cadrul conferinței „Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă”, organizată de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Evenimentul este dedicat predării științelor exacte într-o țară în care cunoașterea fenomenelor naturii se face, în mod tradițional, din manual sau de pe tablă, fără ca elevii să aibă șansa să le vadă în acțiune, să le descopere, să se mire, să își pună întrebări, să găsească explicații. În ultimii 5 ani, CEAE a pregătit peste 1.700 de profesori de fizică din învățământul preuniversitar de stat pentru a preda această materie prin metoda investigației, care să le dea ocazia elevilor să își formuleze propriile explicații la capătul unui drum al descoperirii și al mirării. Metoda este deja o tradiție în țări precum Portugalia și Germania.
Gradul de competență științifică, corelat cu nivelul de prosperitate
„Revoluția digitală duce la schimbări dramatice în toate zonele societății, cu consecințe extinse pentru școli. Rezultatele cercetărilor curente pun în evidență conexiunile dintre educație și prosperitate. În societatea modernă, un predictor-cheie al prosperității este nivelul de competență matematică-natural științifică și informațional-tehnologică al populației”, explică Thomas Riecke-Baulecke, care vorbește despre cele mai eficiente strategii prin care elevii pot dobândi cunoașterea științifică și tehnologică.
Una dintre cheile succesului în predarea științelor este trecerea de la cunoașterea pasivă la cunoașterea activă, inteligentă, cu accent pe competențe precum abilitățile cognitive și de rezolvare a problemelor sau capacitatea de a folosi cunoașterea în diferite situații sociale. Expertul german susține crearea unui cadru european de referință pentru știință, asemănător celui pentru limbi străine care să stabilească țintele pentru fiecare nivel, de la cel mai de jos până la cel mai de sus. Iar evaluarea nivelului la care se află un elev nu se face în funcție de numărul de formule pe care le știe. Ci în funcție de felul în care explorează fenomenele naturii, pune întrebări, face raționamente.
Cum se măsoară profesionalismul unui profesor
Pentru a ajunge să stabilească o relație personală cu fenomenele naturii și să intre drumul descoperirilor și raționamentelor din ce în ce mai complexe, elevii au nevoie de profesori profesioniști. Thomas Riecke-Baulecke spune că profesionalismul unui profesor nu stă în cunoașterea conținutului, ci în cunoașterea pedagogică a conținutului și în cunoașterea pedagogiei. Profesionalismul unui profesor înseamnă să știe să pună întrebări și să seteze sarcini provocatoare, să ofere feedback constructiv asupra erorilor, să dea dovadă de respect și de răbdare, să își folosească eficient timpul de la clasă și să aibă o abordare coerentă și structurată. Feedback-ul este esențial, fiind între primele 10 strategii de succes în învățare, este de părere expertul. „Cum ar trebui să arate feedback-ul? Sunt trei întrebări de aur. Încotro merg? (Care sunt scopurile?) Cum merg? (Ce progres fac în atingerea scopurilor?) Unde voi merge mai departe? (Ce activități trebuie făcute pentru a obține un progres mai mare?)”, explică Riecke-Baulecke.
Sunt de fapt întrebări pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi. Sunt întrebări pe care copiii noștri trebuie devină capabili să și le adreseze ca să poată evolua.
