„Am intrat în clasă și am realizat că acest an va fi diferit. Pentru prima dată, și sunt nouă ani de când am început școala, am înțeles la ce este bună știința. M-am întrebat mereu: E folositoare la…? E importantă pentru că…? Activitățile pe care le-am făcut în clasă sau în afara clasei au fost interesante și motivante. Orele au fost superbe și nu voiam să sune clopoțelul. Nu voiam să plecăm. Eram absorbiți de explicarea problemei, de planificare și de observarea rezultatelor, de discutarea ideilor. Lecțiile erau foarte bune pentru că făceam lucruri, investigam și exploram materialele. Pe scurt, am învățat atât de mult. Dragă profesore, pentru prima dată pot spune: Vreau să fiu un om de știință!”. Este scrisoarea unui elev de liceu către profesorul său. Citită în România, în timpul conferinței „Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă”, organizată de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, scrisoarea a fost redactată în Portugalia.
Alfabetizarea științifică, o prioritate în Portugalia
O țară unde, potrivit ultimelor teste PISA, 57,2 % dintre elevii de 15 ani se află la nivelurile medii și superioare ale cunoașterii științifice, în timp ce în România marea majoritate a elevilor, 73,6%, se află la nivelurile cele mai de jos ale cunoașterii științifice, sub 1, 1 și 2, dintre care 38,6% sunt analfabeți științific. Spre comparație, în Portugalia, procentul celor aflați la aceste niveluri este de 42,8%, iar diferența netă de rezultat are însă în spate o diferență de abordare și de strategie. În sistemul educațional din Portugalia, curriculumul „își definește drept scop major dezvoltarea competențelor pentru alfabetizarea științifică, trezindu-le elevilor curiozitatea în legătură cu lumea înconjurătoare și creându-le un sentiment de admirație, entuziasm și interes față de știință. De asemenea, le oferă posibilitatea să își dezvolte o înțelegere generală și lărgită a ideilor importante și a structurilor explicative din știință, precum și a procedurilor care stau la baza cercetării științifice. Îi încurajează pe elevi să analizeze comportamentul oamenilor în raport cu lumea înconjurătoare, dar și impactul tehnologiei și al științei asupra mediului și asupra culturii umane în general”, spune Monica Baptista.
Învățarea prin investigație, un program început în Portugalia în urmă cu 20 de ani
Profesor asistent la Institutul de Educație al Universității din Lisabona aceasta a venit la București, la invitația CEAE, pentru a le vorbi profesorilor, specialiștilor și liderilor în materie de politici educaționale din România despre acele practici care s-au dovedit eficiente în Portugalia. În 1997, această țară a început o reformă majoră a predării științelor, iar profesorii universitar, împreună cu cei din învățământul preuniversitar, au dezvoltat un curriculum care să aibă în centru învățarea prin metoda investigației. „Între 1998 și 2001, a avut loc faza de implementare a inovațiilor, care a început cu școlile care s-au oferit voluntare în program. La început, au fost 93, însă numărul lor a crescut de la an la an. După acești ani, au avut loc întâlniri pentru a reflecta asupra experiențelor avute la clasă cu copiii. Iar între 2001 și 2003, curriculumul a fost implementat în toate școlile din Portugalia”, explică Monica Baptista pașii prin care învățarea prin investigație a ajuns în toate unitățile de învățământ preuniversitar din Portugalia, de la clasa I la clasa a XII-a. Efectul asupra copiilor a fost remarcabil, iar reacțiile lor entuziaste, precum cea expusă în scrisoarea de mai sus.
Abilități esențiale, dezvoltate prin intermediul învățării prin investigație
Cu ajutorul metodei investigației, elevii dobândesc, pe lângă cunoștințe, abilități esențiale pentru viața lor. Învață în primul rând să gândească. „Ori de câte ori este posibil, trebuie planificate situații de învățare, care să se bazeze pe rezolvarea de probleme, incluzând interpretarea datelor, formularea de probleme, realizarea unui plan de cercetare, predicția și evaluarea rezultatelor, stabilirea comparațiilor, realizarea de inferențe logice, generalizarea, deducția. Astfel de situații trebuie să promoveze creativitatea, conexiunile între dovezi și explicații, confruntarea a diferite interpretări științifice, crearea și analizarea situațiilor alternative care necesită folosirea de diferite strategii cognitive”, spune Monica Baptista. Totodată, în cadrul învățării prin investigație, elevii își dezvoltă abilitățile de comunicare, își însușesc limbajul științific, învață să utilizeze sursele de informare și să discearnă între ele, să rezume conținuturi și să le prezinte. Și, extrem de important, orele de știință predate astfel le stimulează copiilor curiozitatea, perseverența, dedicarea, respectul și viziunea critică asupra rezultatelor obținute.
Învățarea prin investigație în România
Învățarea prin investigație schimbă sistemul clasic de predare, în care profesorul scrie la tablă cu creta, iar copilul copiază cuvânt pe cuvânt pe caiet, și îl transformă, pe elev în artizanul propriului proces de învățare. Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a început, în urmă cu cinci ani, „Fizica Altfel”, un program care aduce predarea prin investigație în școlile din România. În timpul acestuia, peste 1.700 de profesori au fost pregătiți să dezvolte le elevilor abilități solicitate de piața muncii (gândire critică, rezolvare de probleme ne-standard, lucru în echipă etc.). Și peste 100.000 de elevi beneficiază, ca urmare a acestui fapt, de un nou mod de lucru la clasă care le trezește interesul pentru științe. „Ținta noastră este să-i formăm și pe restul de 3.000 de profesori din toată țara, care să producă impact pe formarea a 300.000 de elevi”, a declarat Cristian Hatu, președintele CEAE la conferința „Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă”, desfășurată pe 24 noiembrie. Evenimentul a fost înscris în calendarul de activități organizate sub egida Proiectului ”România educată”. În urma succesului înregistrat la Fizică, CEAE a extins predarea prin metode inductive și la chimie, în cadrul proiectului „Chimia Altfel”.
