Cristian Hatu

Foto: Tudor Vintiloiu

Ministerul Educației a aprobat, săptămâna trecută, noua programă la fizică pentru gimnaziu care își propune ca scop clar alfabetizarea științifică a elevilor și ca mijloc principal de a-l atinge învățarea prin metoda investigației. Profesorul Gabriel Negrea, directorul Colegiului Național „Gh. Lazăr” din Sibiu, a văzut care este una dintre marile probleme ale programelor de la științe din întreaga lume: acestea sunt concepute ca și când majoritatea elevilor urmează să ajungă, la maturitate, ori creatori, ori utilizatori primari de cunoaștere științifică: medici, ingineri, profesori. Dacă analizăm statisticile, realitatea este însă opusă acestei viziuni. „Procentul celor care devin creatori de cunoaștere științifică ori utilizatori primar de cunoaștere științifică este foarte mic. O astfel de viziune duce la supraîncărcarea programelor de științe și determină pierderea motivației copiilor”, spune Gabriel Negrea. Read More

„Doar să pui pe cineva să stea în clasă nu înseamnă mare lucru dacă nu învață prea mult. Dacă stau în clasă, trebuie să te asiguri că învață. România este, de fapt, un exemplu foarte bun. Sunteți buni la a-i face pe oameni să stea mult la școală  și, cu toate acestea, un mare număr dintre aceștia nu obțin abilități elementare. Să îmbunătățești abilitățile elementare va avea, probabil, mult mai mare impact asupra viitorului oamenilor și al economiei, decât să-i ții pur și simplu pe elevi în clasă”, spune profesorul Eric A. Hanushek. Membru al Institutului Hoover din cadrul Universității Stanford, Hanushek a studiat legătura puternică dintre calitatea educație și creșterea economică a unei națiuni. Tot el a lansat ideea evaluării calităților cadrelor didactice, de care se leagă creșterea performanțelor elevilor.
Read More

În urmă cu 10 ani, Comisia Europeană identifica o mare problemă în sistemele de educație din UE: scăderea alarmantă, confirmată prin mai multe studii, a interesului tinerilor pentru studierea științelor naturii și a matematicii. În ciuda numeroaselor proiecte și acțiuni care erau implementate pentru a inversa trendul, rezultatele rămâneau modeste. „Dacă nu se iau măsuri mai eficiente, capacitatea Europei de a inova pe termen mai lung și calitatea cercetări vor scădea la rândul lor. Mai mult decât atât, în cadrul populației generale, achiziția de abilități necesare în toate domeniile vieții, într-o societate din ce în ce mai dependentă de cunoaștere, este de asemenea sub amenințare”, arăta Comisia Europeană. Oficialii europeni au numit atunci un grup de experți care să identifice soluțiile și bunele practici care ar putea să aducă le readucă copiilor și tinerilor interesul pentru știință. Read More

În urmă cu câțiva ani, când a început să le arate profesorilor de fizică din Arad cât de ușor le-ar putea fi să îi facă pe elevi să iubească o materie pe care o considerau antipatică, Aneta Mihalcsik s-a lovit de mai multe probleme. Una dintre ele era, previzibil, aceea că, pentru a preda fizica prin metoda investigației, profesorii trebuiau să investească un timp mai îndelungat în pregătirea orelor decât o făcuseră până atunci. O alta era mai puțin previzibilă. „În clasă, nu mai era acea liniște în care elevul tace, face, copiază de pe tablă. A trebuit să le fie explicat directorilor că ora este altfel și că durează un pic până când reușești să îi obișnuiești pe copii cu un anume mod de a lucra. Ei tind atunci când le ceri opinia să vorbească toți odată, să vorbească toți tare, dar numai la început. Lucrul acesta se schimbă în momentul în care văd că le dai tuturor ocazia să își exprime părerea”, spune Aneta Mihalcsik. Read More

25 de profesori din Dolj au luat parte, între 8 și 10 februarie, la un curs care să îi ajute să folosească abordările metodologice moderne în predarea fizicii la clasă (au fost primele 2 zile din 4, cât durează întreg cursul). Sunt doar câțiva din cei aproape 1.600 de profesori din țară care se perfecționează continuu, în cadrul programului „Fizica Altfel”, pentru a reuși să aducă știința mai aproape de copii. Ținut de Daniela Tuţuleasa și Daniela Manolea, cursul a avut rolul de a le oferi dascălilor  instrumente pedagogice eficiente care să le mențină elevilor curiozitatea trează și să îi ajute să își dezvolte mecanismele de gândire, să găsească pe cont propriu explicațiile pentru diferitele fenomene, să coopereze unul cu celălalt și să își asculte cu respect opiniile. Read More

Foto: Tudor Vinitloiu

Anca Stroe este elevă în clasa a zecea la Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță” din Brașov. Materia ei preferată este acum fizica, însă atunci când era în clasa a șasea lucrurile stăteau cu totul altfel. „Nu înțelegeam absolut nimic în gimnaziu, mi se părea total fără logică și acum mi se pare exact invers. Mi se pare că este materia care explică cel mai bine ce se întâmplă în lume”, spune eleva. Pe când era în gimnaziu, ceea ce făceau în timpul orei de fizică era să citească experimentele din manual, să tragă concluzii plecând de la cele citite și să învețe formule. Așa apărea lipsa de înțelegere, lipsa de interes, de motivație. Să memorezi formule peste formule, fără a înțelege despre ce este vorba în ele, nu este niciodată o rețetă câștigătoare. A constatat același lucru și la matematică.  Read More