„Ani la rând, în predarea științelor, elevilor li s-au arătat legi descoperite de oameni care nu mai sunt pe lume, li s-au scris definiții pe tablă și li s-a propus seducător să le învețe pe de rost. Doar că metoda asta nu mai funcționează la noile generații. O alternativă este învățarea prin investigație pe care un ONG românesc a adus-o în clase în ultimii 14 ani”, scrie Școala 9. Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a fost invitatul Andreei Archip la podcastul „Rezolvat” by Școala 9. Una dintre temele discuției a fost cel mai recent proiect al CEAE, „Matematica Altfel”. Proiectul propune o utilizarea investigației în predarea acestei materii, astfel încât copiii să ajungă să o înțeleagă în profunzime și să își dezvolte capacitatea de a raționa.
Vreme de trei luni profesorii de fizică și chimie din programul „Începe la școală” au învățat cum pot să-și transforme elevii în investigatori pasionați ai fenomenelor naturii. Folosindu-se de întrebări care să le stârnească curiozitatea, profesorii îi pot ajuta pe copii să refacă traseul parcurs de un cercetător de la o problemă dificil de rezolvat la o descoperire științifică. Cursul „Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul ING Bank România, a fost susținut de doi formatori cu experiență în predarea prin investigație, Rodica Răcășanu, profesoară de chimie la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, și Mihai Fârtat, profesor de fizică la Școala Gimnazială nr. 4 din Râmnicu Vâlcea.
Pentru mulți copii, dar și pentru mulți dintre adulți, matematica este o materia aridă cu reguli rigide și greu de înțeles, cel mai adesea deconectată de viața reală. Asta îi face pe elevi să își închidă mintea și să se bazeze în rezolvarea problemelor pe memorarea și reproducerea unor algoritmi de rezolvare, pe care-i uită după puțină vreme.
Profesorii de fizică și de chimie din programul „Începe la școală” învață cum să le trezească elevilor lor curiozitatea față de fenomenele naturii și cum să îi ajute să își dezvolte gândirea critică. În aceste luni, ei iau parte la un curs care le arată cum să-i transforme pe copii din spectatori la orele de fizică și chimie în actorii principali ai propriului proces de învățare.
„Majoritatea oamenilor nu au o imagine exactă asupra matematicii. Ei privesc matematica drept un set de formule care trebuie aplicate unei liste de probleme de la sfârșitul capitolelor de manual. La baza acestei judecăți greșite stă modul în care matematica este deseori predată. Abordarea tradițională a matematicii în școli înseamnă prezentarea conținutului și măsurarea gradului în care acest conținut a fost însușit de către elevi. Acest proces a eșuat adesea în trecut, nu funcționează bine în prezent și va da greș în viitor. Predarea nu trebuie să se limiteze la profesorul care demonstrează o metodă de calcul și elevii care ulterior o repetă fără reflecție. („Iată regula și exemplul, exersează acum cu 20 de probleme de teme.”) Învățarea matematicii este un proces activ, constructiv, cumulativ și orientat spre obiective. Acest lucru trebuie să fie perceptibil și pentru elevi. În loc să arate pașii pentru ca elevii să ajungă la o soluție, profesorul îi ghidează pe aceștia prin formularea de ”situații-problemă” , invitându-i să descoperire singuri secretele matematicii. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să reducem decalajul dintre ceea ce este matematica și modul în care această materie este adesea predată la școală”.
Faptul că profesorii urmează un curs de formare nu duce automat la îmbunătățirea modului de predare. Este concluzia trasă de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) după 13 ani de experiență, în care organizația a format peste 3.500 de profesori pentru a preda fizica sau chimia prin investigație. Una dintre provocări este că, pentru a aplica noile metode deprinse în timpul programului de pregătire, profesorii trebuie să iasă din zona de confort a rutinei didactice tributare centrării pe cunoștințe. Schimbările pe care urmează să le facă sunt de amploare și, dacă ar fi nevoiți să aplice la clasă învățarea prin investigație imediat după finalizarea cursului, o bună parte dintre ei ar intra într-o zonă de panică. Pentru a evita această situație, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a creat, cu sprijinul Romanian-American Foundation, un model de comunitate de practica denumit mecanism de sprijin. Implicarea în mecanismul de sprijin îi ajută pe profesori să intre mai întâi în zona proximei dezvoltări, care le permite să evolueze în loc să renunțe. (Vezi fotografia articolului).
De 13 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pregătește profesorii pentru a folosi investigația în predarea științelor și foarte mulți dintre ei au înțeles cât de important este să folosești metode eficiente și interesante pentru a le dezvolta copiilor gândirea critică. Însă intervenția noastră reprezintă doar unul dintre pașii care trebuie făcuți pentru a crește calitatea educației și pentru a aduce starea de bine în școli. Nici elevii și nici profesorii nu se pot simți motivați dacă clădirile în care petrec atât de mult timp sunt într-o stare precară, iar în clase este prea cald sau prea frig. Niciun profesor de fizică sau de chimie nu poate face prea multe, dacă în cancelarie nu există un ecosistem bazat pe încredere, care să reprezinte baza unor transformări pozitive. Am simțit deseori nevoia unei abordări integrate, care să treacă dincolo de disciplinele aflate în centru proiectelor noastre.
Mecanismul de sprijin, numele sub care este cunoscută comunitatea de practică inițiată de CEAE pentru profesorii de fizică, a fost activat până acum în 10 județe ale României, cel mai recent în Timiș. Județul Timiș este un punct important pe harta „Fizica Altfel”, fiind una dintre primele zone pilot în care a fost derulat programul, care s-a extins în timp la nivel național. Un deceniu mai târziu, am găsit aici profesori implicați, dornici să lucreze împreună, să își împărtășească reușitele și provocările la clasă și să caute împreună soluții. La activarea mecanismului de sprijin din acest județ a participat Viorel Panaite, Managing Partner al Human Invest, un partener de încredere al proiectului „Fizica Altfel”.
Profesorul Cristian – Silviu Petcu, de la Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila, merge deseori dincolo de filele cărții pentru a-și ajuta elevii să-și explice singuri fenomenele naturii. „Eu nu am fost niciodată genul de profesor care să le spună elevilor: învățați de la pagina X și nu care cumva să nu știți cuvânt cu cuvânt că e vai de voi. Dimpotrivă, caut mereu lucruri care să îi atragă. De exemplu, dacă la clasa a VI-a sau a VII-a studiem măsurarea masei sau noțiuni elementare dinamică pentru gaze și lichide, îi pun să construiască un avion de hârtie, să îl lanseze și să vedem care dintre avioane ajungem mai departe și de ce. Sau ieșim, pe grupe, în curtea liceului și înălțăm baloane cu aer cald, să vedem care dintre ele ajunge mai mai sus, supraveghindu-i, bineînțeles să nu se ardă la mânuțe, că asta ar fi grav”, povestește profesorul.
„Am încercat și cred că am și reușit să le insuflăm profesorilor curaj. Atunci când predai, trebuie să îți asumi și o marjă de flexibilitate, nu poți merge pe standardizare totală. Standardizarea e importantă, planul de lecție este important, dar poți, în limitele standardizării, să particularizezi lecția în funcție de clasa pe care o ai în față. Nu trebuie să ai în atenție doar cunoștințele, ci și felul în care le pot utiliza elevii. Trebuie să trecem de la simpla deținere de cunoștințe, la utilizarea de cunoștințe”, spune Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.
