Într-un banc clasic, un copil întreabă: „Tată, la ce o să-mi folosească matematica în viață?”, iar tatăl îi răspunde: „O să te ajute să faci teme cu copilul tău”. Deși este doar o glumă, sâmburele ei este adevărat: felul abstractizat în care se predă matematica în școală face să pară că nu are legătură cu viața reală și îngreunează înțelegerea ei de către copii. Așa se explică apariția pe scară largă a percepției conform căreia singurul scop al abilităților matematice este rezolvarea temelor.
Adevărul este cu totul altul: matematica face parte din viața noastră, chiar dacă nu predăm științe exacte sau chiar dacă nu lucrăm într-un domeniu care are legătură cu tehnologia sau economia. De la gestionarea bugetului personal, până la înțelegerea statisticilor din știrile zilnice, este evident că abilitățile matematice sunt esențiale pentru a te descurca în viață. Însă rolul matematicii este chiar mai important decât atât – îți structurează gândirea, îți creează mecanisme eficiente în rezolvarea de situații complicate, te ajută să iei decizii și să pui întrebările corecte. Gândirea matematică îți oferă putere de discernământ în mijlocul unui haos informațional în care adevărul se împletește cu minciuna.
Cu toate acestea, abordarea tradițională a predării matematicii, axată pe memorarea formulelor și pe rezolvarea mecanică a problemelor, neglijează aceste aspecte și creează falsa impresie că matematica este o materie abstractă și irelevantă.
Din cauza stilului de predare, mulți adulți au considerat o corvoadă învățarea acestei materii și nu au ajuns niciodată să dezvolte o serie de competențe matematice care le-ar fi fost de ajutor în viață. Din păcate, modelul se perpetuează și astăzi, dovadă stau felul în care mulți copii se raportează la orele de matematică și rezultatele slabe la testele internaționale, unde elevii români se situează constant pe ultimele locuri din UE.
Anul trecut, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a început, cu sprijinul ING Bank România, proiectul Matematica Altfel, care își propune să le ofere profesorilor români de gimnaziu resurse pedagogice prin care matematica să devină logică și mai ușor de înțeles pentru majoritatea elevilor. Adăugată cunoștințelor valoroase pe care aceștia le dețin și experienței lor la clasă, abordarea propusă de CEAE are rolul de a sprijini dezvoltarea abilităților matematice de care copiii au nevoie. În centrul ei, se află învățarea prin investigație, o abordare răspândită la nivelul țărilor din Europa și încurajată la nivelul UE, care a finanțat proiecte de amploare pe tema utilizării investigației în predarea matematicii – Inquiry Based Mathematic Education (IBME). IBME le permite elevilor să descopere principiile matematice pornind de la întrebări care le stârnesc curiozitatea, facilitând o înțelegere mai profundă și mai durabilă. Astfel, elevii ghidați de profesor pot ajunge singuri la noi cunoștințe matematice.
Printre beneficiile IBME se numără dezvoltarea gândirii critice, creșterea motivației și angajamentului, îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor. Proiectul Matematica Altfel vine în continuarea proiectului Fizica Altfel, a cărui eficiență a fost demonstrată recent cu ajutorul unui studiu de impact.
În următoarele luni, vom explora tema predării matematicii cu ajutorul unor personalități, din diferite domenii, într-o serie de interviuri despre felul în care li s-a predat această materie în școală, dar și despre felul în care li se predă astăzi copiilor lor, despre profesori care le-au oferit inspirație și despre locul pe care îl are astăzi matematica în viața lor. Vom arăta că matematica, așa cum o spune și deviza campaniei începute de CEAE, poate ridica mintea la putere și că este esențial ca profesorilor să li se pună la dispoziție cele mai bune metode cu ajutorul cărora să le-o predea copiilor.
