Alex Zamfir: Aș porni o revoluție în învățământ!

By | Visurile lor

Alex Zamfir, blogger-ul cunoscut ca fiind “Cel mai bun tată”, este realizator de programe de la singurul radio pentru părinţi şi copii din România, Itsy Bitsy.

Când nu “practică” meseria de tată sau realizator de emisiuni, se distreză făcând publicitate și evenimente.

Crede cu tărie în rolul esențial pe care îl au părinții în educație: ”e important să ne ascultăm copiii, că e importantă educația pe care le-o dăm acasă, în primii ani, că nu e bine să încercăm să scoatem din ei niște oameni perfecți pentru că au mai încercat și alții și uită-te la noi…nu suntem chiar foarte bine”.

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Mi-a plăcut matematica, cât am înțeles-o, adică până la logaritmi și limite. Cred că mi-a plăcut și gramatica, pentru că era tot un fel de matematică sau ok, era cu logică și cu reguli, adică pe niște tărâmuri pe care eu funcționez mai bine. ☺ Mi-a plăcut fizica de școală generală. Mi-a plăcut istoria, pentru că îmi plac poveștile și pentru că am memorie bună. Mi-a plăcut sportul, dar nu știu dacă se pune. ☺ Și remarc că nu mă întrebi care materii nu mi-au plăcut, pentru că aici aș putea să îți înșir mult mai multe și să îți spun și de ce. 

Read More

Cabral Ibacka: Pentru că noi, pentru că metodele noastre, felul nostru de a cântări sunt pe rit vechi.

By | Visurile lor

Om de televiziune, unul dintre cei mai apreciați și performanți, Cabral Ibacka este în același timp și tata și om implicat în societatea civilă, mai ales prin intermediul Zambet si Suflet. Asociatia.

Întrebat ce ar schimba acum în educația din România, Cabral răspunde sincer, clar și succint: ”Tot. De la impulsionarea reală a profesorilor către performanță și până la felul în care le livrăm celor tineri informația, ori chiar și cum îi evaluăm.”

 

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Istoria mi-a plăcut foarte mult. Mi-au plăcut poveștile, îmi plăcea să înțeleg cum lumea se schimbă în urma deciziilor celor mulți și a celor puțini. Și cel mai mult mi-a plăcut să înțeleg cum lucruri care ne afectează azi își au originile în decizii și fapte întâmplate cu mulți ani în urmă.

Read More

Mihnea Dobrotă: Cred că asta e de schimbat în învățământul românesc: mentalitatea!

By | Visurile lor

Și-a început cariera ca profesor de franceză, pentru ca apoi să treacă definitiv la muzica pe care o descoperise încă din clasa a X-a de liceu. De 21 de ani este toboșarul Omul cu șobolani, o trupă atât de iubită de adolescenți și tineri.

Mihnea Dobrotă, pe timpul zilei barber la Mr. Blade – Barber Shop, iar pe timpul nopții bateristul trupei Omul cu Șobolani crede că în primul rând trebuie schimbată mentalitatea vis-a-vis de școala și elevi. ”Nu putem fi competitivi dacă ne învățăm copiii aceleași automatisme educaționale fără a-i provoca să descopere ce le place, să își descopere talentul și să poată astfel excela fiecare în domeniul ales de bunăvoie, să aleagă în cunoștință de cauză o vocație.”

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Încep prin a expune ce nu mi-a plăcut, și anume științele exacte (matematică – fizică). Asta fiindcă nu am reușit sau, mai bine zis, nu am fost ajutat să descopăr tainele lor. Învățământul din perioada comunistă era unul retrograd, trebuia să înveți de toate, să le înțelegi pe toate, nu era un învățământ axat pe skill-urile personale. Era un paradox pentru părinții mei, unul economist, celălalt arhitect, ca fiul lor cel mic să nu înțeleagă materiile fixe.
Încă de pe atunci mi-am dat seama că o să fac ce mă atrage și o să renunț să mai înțeleg chestiile “abstracte” ale materiilor exacte. Așa că m-am axat pe partea “artistică” a învățării, pe limba română, limbile străine, literatura universală și sportul, unde am făcut și performanță până la un punct. Am descoperit limba franceză, o materie pe cât de nefolositoare la momentul respectiv, anii ’80, pe atât de incitantă ca exprimare în sistemul meu de acumulare de informații. Aveam un prieten pe scara de bloc al cărui tată era geolog, colinda lumea în lung și în lat. La începutul anilor ’80 a ajuns în Franța și și-a făcut abonament la revistele frantuzești: Pif și Rahan. Eram fascinat de cât puteau fi de expresive poveștile respective și mi-am propus să le și înțeleg, învățând limba.

Read More

Bogdan Nițu: “Descoperirea vocației și potențarea talentului trebuie să fie sensul educației.”

By | Visurile lor

Bogdan Nițu, profesor al Școlii IAA – modulul digital, din 2014, este fondator al agenției Webstyler, cea mai premiată agenție digitală din România. A lucrat pentru multe branduri internaționale și locale și cel mai mult îl atrag campaniile de marketing sportiv.

La întrebarea “Cât de importantă este educația formală și cum se pot îmbina cele 2 forme de învățământ?” răspunde imediat “Pentru mine, îmbinarea înseamnă, de fapt, schimbarea din rădăcini a educației formale. Metodele alternative/informale de învățământ trebuie să fie integrate în sistemul formal. Descoperirea și practica trebuie să devina concepte de bază în sistemul de învățământ. Iar descoperirea vocației și potentarea talentului trebuie să fie sensul educației.”

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Cel mai mult mi-a plăcut limba engleză. Profa de engleză era cea mai cool profă. Era un personaj cu totul aparte. Deschidea rar manualul, venea mereu cu ceva nou. Îmi aduc aminte cum prin clasa a șaptea (1991) ne-a adus versurile Tom’s Diner (Suzanne Vega) și Wind of Change (Scorpions). Încă din a cincea faceam și meditații tot cu ea, acasă la un coleg. Avea un alt manual, total diferit, adus din Marea Britanie, dedicat învățării limbii engleze pentru copiii din alte țări. Am învățat din acest manual în ’88-’89. Ne spunea că nu trebuie să povestim de pe ce manual învățăm. Il aveam copiat la xerox, dar nu conta. Era mult mai cool decât manualele de la școala. Am oprit meditațiile când am intrat la liceu și m-am reîntors în clasa a 12-a. Mai mult de dorul ei decât de nevoie. De data asta ținea meditații la dânsa acasă. Avea o casă foarte creativă în centrul Ploieștiului. În camera în care țineam meditațiile avea un perete pe care erau lipite alandala zeci de postere cu un personaj asemănător cu Gopo care facea tot felul de acțiuni banale. Aveam voie să scriem orice voiam pe posterele alea, dacă respectam 2 condiții: să scriem în engleza și să fie ceva creativ, nu ceva banal. Doamna Dediu, hats off!

Read More

Cătălin Teniță: ”Mi-a plăcut mereu să explorez singur.”

By | Visurile lor

Catalin Tenita, Founder at Zelist/Zelist Monitor + TreeWorks, initiator Geeks for Democracy, a terminat vreo 60 de carti anul trecut si a lasat 15 incepute. Ocoleste o singura specie de carti: cele de specialitate.

La întrebarea: ”Cum te-au influențat profesorii?” răspunde fără să stea pe gânduri: ”Cred ca dincolo de materiile în sine, am învățat de la profesorii care mi-au plăcut care trebuie să fie trăsăturile pentru a fi plăcut. Simplitate, previzibilitate, deschidere, eliminarea balastului.Cred că asta trebuie să fie una dintre direcțiile învățământului. Construirea de caractere, nu de indivizi care acumulează doar niște informații.”

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Sincer a trecut atâta timp încât am uitat. Poate părea ciudat, dar vorbesc serios. Când eram de vârsta grădiniței mi-a plăcut să mă joc cu cuburile. Aveam o sacoșă enormă de cuburi și le potriveam în toate felurile posibile. Făceam case. I-am luat fiicei mele un Lego Architecture și mi-am adus aminte instant cum le potriveam atunci, cum descopeream cum trebuie făcute ziduri stabile, cum să schimbi unghiurile, cum să faci arce. Dacă aș avea mai mult timp liber m-aș juca și acum cu cuburile.

Read More

Nansi Lungu: Metoda investigației este una dintre cele mai importante metode ale arsenalului pedagogic.

By | Visurile lor

Nansi Lungu este Lector Univ. dr. la catedra de Știinte cognitive, Universitatea Titu Maiorescu și  Behavior Analyst Bitdefender. Este unul dintre specialistii care susțin și contribuie activ în campania #NuTastaUra, despre care puteți citi aici.

Când este întrebat despre ce ar schimba acum în educația din România, Nansi se gândește direct la direcția noastră:

“Fără îndoaială aș schimba profesorii. Mințile curioase și care iubesc ce fac schimbă interesul și percepția lucrurilor predate. Dincolo de schimbări structurale, strategii naționale etc, o minte pasionată va găsi metodele cele mai bune spre a face și alte minți pasionate. Mințile inspira alte minți și nu programele scolare. “

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Psihologie, Filosofia, Logica, Fizica, Limba Româna. Cred că aceste domenii corespundeau întrebărilor pe care le aveam la acea vârsta. In plus, ele permiteau mai ușor ca efortul de învățare să fie unul individual. Deși în gimnaziu fizica și matematica fuseseră punctele mele de interes, interacțiunea ulterioară cu profesorii de la acele domenii m-a determinat să-mi schimb interesul.

Read More

Alexandru Negrea: “Investigația e una dintre cele mai eficiente metode de învățare și formare”

By | Visurile lor

Pe scurt, Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi în social media din România.

A început să scrie pe un blog personal în 2006, când fenomenul nu era foarte cunoscut în România. La sfârşitul anului 2010 a devenit  Social Media Manager la Banca Comercială Română, iar în martie 2013 a trecut la viața de agenție, unde a coordonat un departament de Facebook Marketing în cadrul Spada. Pentru că i-a plăcut foarte mult domeniul, în 2012 a început să organizeze cursuri de marketing şi comunicare în social media, cursuri pe care le-au absolvit, în ultimii cinci ani, peste 500 de companii din România şi care sunt recunoscute în toată ţara. Din martie 2015 a ales să se ocupe exclusiv de aceste cursuri, iar în august 2015, împreună cu Andrei Roşca, a înfiinţat Social Smarts, companie de cursuri intensive pentru dezvoltarea abilităţilor sociale.

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Nu mi-a plăcut nicio materie la școală, dar am tolerat orele de informatică, pentru că aveam acces la un PC vechi și era fascinant pentru mine, ceva atât de avansat nu văzusem niciodată. Mai târziu, când am primit cadou de la părinți un PC, ora de informatică a devenit și ea insuportabilă, pentru că lucram în Pascal, un limbaj de programare antic și extrem de plictisitor. Sincer să fiu, nu îmi plăceau profesorii, care erau lipsiți complet de orice dorință de a ne învăța ceva, iar de aici materiile au devenit irelevante. Read More

Psihologul Gaspar Gyorgy: Atât timp cât educația implică rușine, critică și frică, energia elevilor se risipește pe supraviețuire, nu pe evoluție

By | Visurile lor

 

„Pentru mine, critica și intimidarea nu au dat niciodată roade”, spune psihologul Gaspar Gyorgy despre anii de școală. „Ca psiholog clinician, știu foarte bine că, înainte de orice, elevii au nevoie să se simtă în siguranță, pentru ca energia lor să fie îndreptată spre concentrarea atenției, manifestarea curiozității și descătușarea imaginației – în scopul de a integra cât mai bine informația primită”, este de părere acesta.

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală?

Istoria și româna s-au numărat printre materiile care au ajuns cel mai aproape de sufletul meu. Și asta, nu pentru că aș fi fost vreun elev cu o aprinsă pasiune de-a citi, ci – interesant de remarcat – datorită faptului că, la aceste materii, am avut cei mai calzi și mai umani dintre profesori. Îmi amintesc și azi senzația de bucurie pe care-am avut-o când aceste profesoare mi-au spus pe nume pentru prima oară sau mulțumirea pe care o simțeam când, în loc să evidențieze greșelile, profesoarele se concentrau pe a aprecia ceea ce știam și făcusem bine. Lesne de înțeles, pentru mine, critica și intimidarea nu au dat niciodată roade; eu m-am încadrat în tipologia copilului care înțelege de vorbă bună și le face pe plac adulților care-l respectă.

Read More

Daniea Sacarelis: Dacă aș putea schimba ceva aș începe cu profesorul. Aș crea un profesor care intră în clasă cu inima pentru elevi

By | Visurile lor

 Daniela Sacarelis are o experiență de 27 de ani în predarea fizicii și chimiei, dintre care 26 în mediul rural. Este formator atât în programul „Fizica Altfel”, cât și în „Chimia Altfel”, oferindu-le profesorilor instrumente eficiente pentru predarea acestor discipline la clasă prin metode inductive. „În prezent foarte mulți elevi consideră fizica și chimia două discipline foarte grele și neatractive. Prin aplicarea sistematică a metodei investigației la clasă, fizica a devenit o disciplină mai ”deschisă”, mai apropiată de elevi. Elevii au fost mai apropiați prin  experimentele realizate, prin metodele folosite sau abordarea ”altfel” a lecțiilor, de viața reală, de fizica prezentă acasă, pe stradă, în autobuz sau timpul liber. Unii elevi, retrași, foarte greu de mobilizat în timpul unei ore obișnuite au ieșit din carapace, au emis ipoteze, au participat la dezbaterea asupra unei probleme împreună cu ceilalți colegi. Alți elevi care din cauza suportului matematic insuficient stăpânit erau retrași și-au învins teama și au început să fie activi la ore, să caute informații în echipă, să-și susțină punctul de vedere în fața colegilor, să iasă din rutina lecțiilor clasice”, spune Daniela Sacarelis.

 

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

În ciclul gimnazial, limba franceză. În gimnaziu, în visele mele am colindat întreaga Franță prin intermediul orei de limbă franceză.  Ce m-a influențat? Doamna dirigintă, profesoara de limba franceză. Modul de predare, obiectivitatea dânsei față de toți elevii. Conversațiile dintre noi, traducerile și exercițiile gramaticale pentru mine au fost pentru mine o plăcere. Deși nu existau videoproiectoare sau smart board-uri, orele erau animate de vederile cu imagini din Franța, poveștile despre eroi (ex.D’Artagnan) sau cântece tradiționale franceze.

Read More

Daniela Țepeș: „Stă în puterea noastră să găsim sarcini de învățare care să valorizeze fiecare elev”

By | Visurile lor

 Daniela Țepeș este profesoară la Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova, unul dintre referenții „Ghidului metodologic pentru predarea fizicii”, dar și unul dintre autorii unităților de învățare la fizică. Formator pentru profesorii de științe și autor al curriculum-ului și a agendei cursului de formare, „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, Daniela Țepeș a știut mereu că, atunci când intră în clasă, este acolo pe copii și pentru nimeni și nimic altceva. Când își aduce aminte de anii în care era ea însăși elevă la liceu, îi rămâne gustul amar al orelor în care se plictisea. „A permanentei vânători de greșeli, a suspiciunii de copiat, care ni se arunca în față ori de câte ori aduceam o temă rezolvată fără greșeală sau luam nota maximă într-o lucrare de evaluare, a nopților nedormite, înainte de teze…  Toate exemplele de ”așa nu” ce definesc stilul meu de predare  sunt  culese  din practicile didactice a unora dintre profesorii mei din liceu”, spune ea. Încearcă mereu să își învețe elevii cu gustul succesului și să le arate că nu trebuie să se teamă de greșeală. „Primul lucru pe care îl învață este acela ca greșeala poate fi o sursă de învățare. Când elevilor nu le mai este teamă de greșeli, devin extrem de activi și creativi. Și ăsta este un mare câștig!”

 

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Cred că ”prima mea dragoste ” a fost istoria. Pe vremea mea se studia începând cu  clasa a patra. Îmi amintesc că, după prima oră de istorie, am ajuns acasă și am început să citesc manualul. Așa, ca o poveste … L-am finalizat în vreo două zile, apoi am început să caut la bibliotecă cărți cu subiecte istorice, pe care le citeam oarecum pe ascuns, după ce tata ne dădea stingerea. Mi-au plăcut  și matematica și limba română și … desenul. Spre finalul clasei a zecea am descoperit că îmi place și fizica.   Nu pot spune cu exactitate care au fost motivele. De ce aceste materii și nu altele?

Poate a fost o înclinație nativă, un anumit soi de curiozitate, ca un jar mocnit … Cu siguranță însă, învățătoarea mea a fost cea care a ”aprins” prima flacără.

Read More