Chiar dacă profesorii au absolvit cursul de formare, mai durează ceva timp până se produce schimbarea modului de predare la clasă (deoarece schimbarea implică un efort mare din partea profesorilor). Pentru a depăși acest impediment, după încheierea cursului de formare, profesorii de fizică și de chimie din programul „Începe la școală” au participat la întâlnirile online organizate în cadrul comunității de practică. Scopul acestor întâlniri este acela de a le ușura profesorilor exersarea aplicării la clasă a învățării prin investigație și de a le permite schimbul de bune practici. Întâlnirile au fost facilitate de doi profesorii cu experiență în predarea prin investigație, respectiv Rodica Răcășanu, profesoară de chimie la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, și Mihai Fârtat, profesor de fizică la Școala Gimnazială nr. 4 din Râmnicu Vâlcea.
Rodica Răcășanu, profesor de chimie la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, din Moreni, județul Dâmbovița, susține că profesorii care au participat la întâlnirile comunității de practică au înțeles beneficiile utilizării la clasă a învățării prin investigație. Profesoara dă un exemplu în care, în timpul întâlnirilor din cadrul comunității de practică, profesorii au avut de realizat o serie de exerciții în care au elaborat activități de învățare colaborative, utilizând ca metodă investigația. „Din prezentările lor, din discuțiile purtate reiese faptul că atunci când profesorii înțeleg ce este investigația, cum să o aplice în demersul didactic, acesta capătă sens și ora este cu învățare pentru elevi (este vorba de învățarea autentică, de profunzime)”, spune profesoară.
După părerea acesteia, profesorii au devenit reticenți la schimbare tocmai din cauza tentativelor eșuate de reformare a sistemului, care s-au produs din neînțelegerea culturii școlare, adică a modului în care „noi, profesorii, gândim, colaborăm și lucrăm zi de zi la clasă”.
Or, cursul CEAE, spune ea, intervine exact acolo unde a eșuat sistemul și „asta face: propune o schimbare a relațiilor și rolurilor în demersul didactic”. Iar cine înțelege aceste lucruri cu siguranță va utiliza ca strategie predominantă investigația, spune cu convingere profesoara Rodica Răcășanu.
Principala dificultate pentru majoritatea profesorilor în utilizarea la clasă a metodei investigației vine tocmai din modul în care se construiesc relațiile elev-profesor, elev-elev, profesor-profesor, din sensul și relevanța învățării, din continuitate și reflecție, spune profesoara. Ea atrage atenția că pentru generația actuală de elevi nu este suficientă transmiterea de conținut. Nu fără crearea de contexte „în care elevii să înțeleagă, să aplice, să transfere și să dea valoare cunoașterii”. În altă ordine de idei, colaborarea între profesori este esențială tocmai pentru că le permite acestora să împărtășească experiențe, idei și soluții. Or, comunitatea de practică susținută de CEAE vine în întâmpinarea exact a acestei nevoi și „creează punți între noi, iar schimbarea devine astfel un proces colectiv, nu un efort izolat.”
„Colaborarea și reflecția susțin împreună schimbarea durabilă pentru că învățăm unii de la alții și ne îmbunătățim constant practica. Schimbarea nu apare din activități punctuale, ci din continuitate”, remarcă ea. Iată de ce „este important să revenim constant asupra practicii noastre, să analizăm ce funcționează și ce poate fi îmbunătățit. Reflecția ne ajută să înțelegem cum învață elevii și să adaptăm demersul didactic în mod conștient”, remarcă profesoara.
Principala dificultate pentru profesori în schimbarea modului de predare „vine exact din modul de percepție al fiecăruia, iar dacă nu există continuitate, reflecție și implicare reală a elevilor, rămâne doar o schimbare de suprafață”, atrage atenția profesoara Rodica Răcășanu.
„Eu le spun colegilor mei că schimbarea începe cu practica zilnică, că elevul trebuie să vadă sensul învățării, că întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, iar colaborarea este esențială”, spune profesoara. „Să ne întrebăm întotdeauna ce câștigă elevul utilizând metoda investigației”, propune Rodica Răcășanu. Răspunsul pe care aceasta l-a găsit este că elevii câștigă înțelegere profundă, că-și dezvoltă astfel gândirea critică, capacitatea de a transfera cunoștințe în contexte noi și motivație pentru învățare.
Lavinia Gherban: „După ce am participat la câteva astfel de întâlniri, am observat schimbări în modul de derulare al orelor ”
Mi s-au părut foarte utile întâlnirile din cadrul comunității de practică pentru că am aflat de la fiecare coleg modul de lucru în clasă, am împărtășit ceea ce lucrează fiecare, diferite materiale, diverse moduri de abordare a metodei investigației, spune Lavinia Gherban, profesoară de chimie la școala nr. 27 din Timișoara. Potrivit acesteia, în cadrul întâlnirilor, fiecare coleg a fost deschis și a comunicat din experiența sa la clasă.
După ce am participat la câteva astfel de întâlniri, am observat schimbări în modul de derulare al orelor: a) elevii au învățat să lucreze în echipă; b) au deprins lucrul cu metoda descoperirii prin investigație și au realizat că nu e o muncă ușoară, dar e antrenantă, competitivă și cu rezultate foarte bune în acumularea de cunoștințe noi; c) elevii au reușit să lucreze în condițiile pe care le-am avut în sala de clasă (laboratorul încă e sală de clasă în acest an școlar) frumos, corect, au colaborat în echipă și au avut rezultate frumoase. Anul școlar viitor, 2026-2027, această sală vă funcționa din nou ca laborator.
Programul „Începe la școală” este un demers comun de îmbunătățire a experienței școlare, dezvoltat pentru o perioadă de 2 ani și derulat de Școala Încrederii, CSR Nest, Asociația De-a Arhitectura și Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE). Creat împreună cu ING Bank România.
