În discuțiile despre educație este pomenită tot mai des și pe bună dreptate necesitatea de a dezvolta în cadrul procesului de învățare abilitățile STEM. Acronimul pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) atât de mult folosit în planuri, strategii, dezbateri reprezintă mult mai mult decât o mențiune care poate face un CV mai atrăgător decât altul. Ci poartă în el forța cunoașterii și a rațiunii care, potrivit experților în educație, economie sau știință va face diferența, în viitorul deloc îndepărtat, în evoluția indivizilor și a națiunilor.
În cartea „The Case for STEM Education. Challenges and Opportunities”, profesorul american Rodger Bybee clarifică scopurile „educației STEM”. Aceasta ar trebui să contribuie la o societate alfabetizată științific, la crearea unei forțe de muncă dotate cu acele competențe necesare secolului 21, la o cercetare avansată și la o dezvoltare a forței de muncă axate pe inovație. Ce înseamnă alfabetizare științifică? În opinia lui Bybee înseamnă cunoștințele, atitudinile și abilitățile unui individ de a identifica în viața reală întrebări și probleme, de a formula explicații și de a trage concluzii științifice. Înseamnă înțelegerea felului în care funcționează disciplinele STEM și felul în care au modelat acestea mediul material, intelectual și natural. Înseamnă disponibilitatea de a aborda problemele legate de STEM ca un cetățean constructiv, preocupat și capabil de reflecție.
Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie la 
În anul 2011, profesorul Constantin Rus, pe atunci director al Colegiului Național „Liviu Rebreanu” de la Bistrița Năsăud, lucra în Comisia Națională de Fizică, scria subiecte pentru olimpiade și concursuri. A primit din partea Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care demarase programul de predare a fizicii prin metoda investigației, o invitație: aceea de a construi, după model european, întrebările care să evalueze cunoștințele elevilor care începuseră să studieze Fizica Altfel. „Am făcut formare cu un expert din Europa, un mare specialist în crearea itemilor – întrebărilor, problematizărilor de acest tip. Eu credeam că sunt un foarte bun profesor și cu foarte bune rezultate, dar am stat cu dumnealui două zile și mi-am reconstruit toți itemii. Era vorba de trimiterea la realitate. Aveam, de exemplu, un item la clasa a XI-a: 
„Ascensiunea indivizilor și a națiunilor în perioada industrializării este rezultatul unei revoluții în educație. Reforma religioasă, în special invitația lui Luther ca fiecare să citească Biblia el însuși, a avut drept efect la alfabetizarea unei mari părți din populație, ceea ce a însemnat trecerea spre prosperitate”, spune Dr. Thomas Riecke-Baulecke, director al Institutului pentru Dezvoltarea Calității în Educație din Schleswig-Holstein, Germania. La 500 de ani de la enunțarea primelor idei ale reformei lui Martin Luther, invitația își păstrează forța până astăzi și se aplică oricărui domeniu al cunoașterii.
„Am intrat în clasă și am realizat că acest an va fi diferit. Pentru prima dată, și sunt nouă ani de când am început școala, am înțeles la ce este bună știința. M-am întrebat mereu: 
Toată vara, un grup de profesori de chimie pasionați și dedicați, au lucrat, în cadrul programului „Chimia Altfel”, la crearea unităților de învățare care să le ofere dascălilor din toată țara instrumente eficiente de predare a acestei materii. Considerată o disciplină grea de mulți dintre elevi, chimia devine o experiență captivantă atunci când este însușită prin intermediul metodelor inductive, menite să le stimuleze elevilor încrederea în forțele proprii, să îi determine să lucreze în echipă și să își dezvolte capacitatea de a raționa pentru a rezolva probleme. Încă de la primele ore, metoda și dovedit beneficiile pentru copii și le-a readus profesorilor bucuria de a redescoperi frumusețea științei și de a oferi cunoaștere. „Anul acesta, voi implementa unitățile de învățare la clasa a VII-a. Datorită echipei CEAE, a calității cursurilor inițiate, a profesionalismului vostru, încerc emoția și bucuria de a preda din nou chimia. Dacă anii trecuți căutam refugiu în alte activități ca să ies din rutină, acum nu mai este cazul. Probabil că am găsit oamenii cu care sunt pe aceeași lungime de undă. Și asta îmi da încredere și speranța că putem să schimbăm ceva”, spune Rodica Răcășanu, profesor la Colegiul „I. L. Caragiale” din Moreni, Dâmbovița. 
„În opinia mea este de preferat ca 90%-100% dintre elevi să își însușească noțiunile de bază, iar de acolo fiecare să meargă mai departe urmându-și pasiunea către acest domeniu, decât să vin la oră și să arăt cât de complicată este fizica și să rămân, din start, cu cei doar 1-2% care vor să înțeleagă cu adevărat mecanismul matematic care stă în spatele fizicii și formulele complicate”, crede Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara și membru în conducerea Societății Române de Fizică. Una este, în opinia lui, să vii în fața copiilor pentru a le vorbi despre densitate și să le spui din primele minute că densitatea este masă supra volum, după care să mai turui eventual cinci formule. Și cu totul altceva să îi faci să își închipuie cum stau pe marginea unui râu și aruncă pietricele în apă în timp ce un buștean trece plutind. „Încerc să îi induc elevului un conflict cognitiv și s îl întreb de ce aia plutește și cealaltă s-a dus la fund? Să își pună niște întrebări, să caute niște răspunsuri, iar eu să fiu partenerul lui în a identifica acele răspunsuri. Iar în momentul în care noțiunea în sine e asimilată de către elev, atunci să vin ușor-ușor și cu aparatul matematic. Atunci când i-ai stârnit curiozitate, poate vrea el să știe mai mult despre lucrul ăsta, el singur va dori să meargă spre noțiuni mai complicate și să vadă esența lumii din jurul nostru într-un mod mult mai abstract”, spune prorectorul. Aceasta este și abordarea din cadrul programului „Fizica Altfel”, dezvoltat de CEAE, prin care aproximativ 1.700 de profesori din învățământul preuniversitar au fost pregătiți pentru a preda fizica prin metoda investigației și în cadrul căruia SRF a participat la realizarea ghidului metodologic.