„În opinia mea este de preferat ca 90%-100% dintre elevi să își însușească noțiunile de bază, iar de acolo fiecare să meargă mai departe urmându-și pasiunea către acest domeniu, decât să vin la oră și să arăt cât de complicată este fizica și să rămân, din start, cu cei doar 1-2% care vor să înțeleagă cu adevărat mecanismul matematic care stă în spatele fizicii și formulele complicate”, crede Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara și membru în conducerea Societății Române de Fizică. Una este, în opinia lui, să vii în fața copiilor pentru a le vorbi despre densitate și să le spui din primele minute că densitatea este masă supra volum, după care să mai turui eventual cinci formule. Și cu totul altceva să îi faci să își închipuie cum stau pe marginea unui râu și aruncă pietricele în apă în timp ce un buștean trece plutind. „Încerc să îi induc elevului un conflict cognitiv și s îl întreb de ce aia plutește și cealaltă s-a dus la fund? Să își pună niște întrebări, să caute niște răspunsuri, iar eu să fiu partenerul lui în a identifica acele răspunsuri. Iar în momentul în care noțiunea în sine e asimilată de către elev, atunci să vin ușor-ușor și cu aparatul matematic. Atunci când i-ai stârnit curiozitate, poate vrea el să știe mai mult despre lucrul ăsta, el singur va dori să meargă spre noțiuni mai complicate și să vadă esența lumii din jurul nostru într-un mod mult mai abstract”, spune prorectorul. Aceasta este și abordarea din cadrul programului „Fizica Altfel”, dezvoltat de CEAE, prin care aproximativ 1.700 de profesori din învățământul preuniversitar au fost pregătiți pentru a preda fizica prin metoda investigației și în cadrul căruia SRF a participat la realizarea ghidului metodologic.
„Am rămas tributari unor chestiuni vechi și foarte vechi”
Mădălin Bunoiu este de părere că fizica predată în România ar trebui să ajungă la nivelul secolului 21 și vorbește, în acest sens, despre subiectele date la această materie la Bacalaureat. „Noi discutăm despre aceleași planuri înclinate, despre aceleași circuite pe care le-am avut și eu la bacalaureat în 1991. Am rămas cumva tributari unor chestiuni vechi și foarte vechi. Examenul de bacalaureat din Franța din 2015, cred, avea ca temă particula Higgs și acceleratorul de particule de la CERN. Și atunci vă întreb eu: Care fizică e mai frumoasă? Copiii de la un an știu să dea cu degetul pe o tabletă, iar eu la 18 ani le fac fizica secolului 19”, atrage el atenția. În acest sens, Universitatea de Vest a dezvoltat împreună cu Universitatea Politehnică un proiect, Experimentarium, în care îi provoacă pe elevii de toate vârstele cu peste 300 de experimente, multe dintre ele haioase.
„Trebuie să fim responsabili față de generațiile care vin după noi”
„O societate nu poate să se dezvolte și nu poate să fie în prima linie decât dacă are un sector de cercetare, dezvoltare, inovare extrem de performant. Noi nu o să putem să sperăm niciodată la un statut de țară de prim rang dacă zona asta nu va fi dezvoltată. Fără fizică, chimie, matematică, nu putem vorbi de dezvoltare în această zonă. Trebuie să fim responsabili față de generațiile care vin după noi”, crede prorectorul. De aceea este nevoie ca aceste materii să fie bine predate în școlile și liceele din România, mai cu seamă că în cazul lor nu poți să înveți în salturi – nu poți, de pildă, să înțelegi ce înseamnă lucru mecanic, dacă nu ți-ai însușit corect noțiunea de forță, explică el.
Însă realitate este extrem de îngrijorătoare: numărul absolvenților care aleg o carieră de profesor de fizică a devenit infim în ultimii ani.
Se uită la absolvenții de Fizică de la Universitatea de Vest angajați la toate marile companii din Timișoara, de la cele din industria auto la bănci. Vede cum absolvenții de Fizică medicală iau an de an drumul străinătății. Ce nu vede sunt profesorii tineri de fizică. „ La concursurile de titularizare, la examenele de definitivat, gradul II sau gradul I, se poate constata că numărul cadrelor didactice este mic și foarte mic. Iar chestiunea asta se va repercuta nu grav, ci foarte grav asupra sistemului de învățământ. Nu avem o concurență reală pentru posturile de profesori de fizică. Lipsa de resursă umană se vede inclusiv în zona de cercetare. În momentul de față, aproape toate institutele și universitățile care dezvoltă programe de cercetare au dificultăți în a identifica fizicieni, chimiști care să ocupe poziții în această zonă”, avertizează Bunoiu. Mulți dintre profesorii de fizică se află astăzi în pragul pensionării. Ne paște o criză a profesorilor de fizică. Și vreau ca cineva să mă contrazică dacă am spus ceva greșit. Umblu prin licee, umblu prin școli și nu mai văd un profesor de fizică sub 30 de ani de multă vreme”. afirmă el.
