Ministerul Educației a publicat, înainte de începerea școlii, reperele metodologice după care profesorii vor preda în clasa a IX-a, în contextul în care, în absența noilor planuri cadru pentru liceu, nu s-a putut începe lucrul la noile programe.
În fiecare an, la proba de fizică al examenului de Bacalaureat, elevii au de rezolvat, la alegere, două module din cele patru din programă – Mecanică, Electricitate, Termodinamică și Optică. La fiecare dintre cele două module, absolvenții de liceu trebuie să rezolve câte un test grilă și câte două probleme, fiecare cu câte patru subpuncte. Aceste cerințe reprezintă un volum foarte mare de muncă, greu de terminat de un elev în trei ore, este de părere Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea luna trecută că discuția despre planurile cadru a ajuns într-un impas și vorbea despre amânarea definitivării lor.
Read More
În urmă cu patru ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale aducea pentru prima dată în atenția publică problema analfabetismului funcțional din România. În iunie 2016, CEAE lansa un raport care analiza rezultatele obținute de elevii români la testele PISA 2012 și care atrăgea atenția că o mare parte dintre aceștia nu au abilitățile de bază care să le permită, la maturitate, să funcționeze la nivel optim în societate. La acea vreme, 42% dintre adolescenții români de 15 ani erau analfabeți funcțional; Eric Hanushek dă însă un sens aparte acestui concept. În accepțiunea lui Hanushek, analfabetismul funcțional se referă în principal la incapacitatea realizării unor raționamente simple, pornind de la situații concrete (precum incapacitatea de a rezolva o problema prin rotirea unei figuri intuitive). Procentul de 42% reprezintă procentul elevilor de 15 ani din România care în 2012 se aflau sub nivelul 2 pe scala PISA combinată pentru matematică și științe, adică se aflau în cazul nefericit de mai sus.
