Profesorii de fizică și de chimie din programul „Începe la școală” învață cum să le trezească elevilor lor curiozitatea față de fenomenele naturii și cum să îi ajute să își dezvolte gândirea critică. În aceste luni, ei iau parte la un curs care le arată cum să-i transforme pe copii din spectatori la orele de fizică și chimie în actorii principali ai propriului proces de învățare.
Una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a educației. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie însă de o înțelegere clară a termenului și de înlăturarea unor confuzii perpetuate atât la nivel oficial, cât și în rândul societății civile și la nivelul percepției publice.
Cel mai recent Eurobarometru care a evaluat atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a scos la iveală un nivel redus al alfabetizării științifice în rândul cetățenilor români, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Doar 2% dintre conaționali au putut răspunde corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în condițiile în care media europeană este de 24%.
În urmă cu 5 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, publica raportul „Scăderea analfabetismului funcțional – o posibilă prioritate strategică în educație”, în care atrăgea pentru prima dată atenția asupra impactului economic pe termen lung provocat de rata crescută a analfabetismului funcțional în România. Lansat de CEAE în prezența consilierului prezidențial pentru Educație și Cercetare Ligia Deca, raportul arăta, în baza modelului funcțiilor de creștere economică folosit de OECD, cu cât ar putea crește PIB-ul României, dacă analfabetismul funcțional al dispărea.
Vorbim de ani întregi despre necesitatea de a reforma educația din România și ne îngrijorăm, pe bună dreptate, în fața dezastrului măsurat clar de testele internaționale, care arată nivelul uriaș de analfabetism funcțional din rândul elevilor români. Aproape în fiecare an școlar se fac în educație schimbări care nu au o cercetare serioasă în spate și nu înglobează o viziune pe termen lung. Previzibil, acestea eșuează și ne trezim că aruncăm în lume noi și noi generații de elevi nepregătiți pentru ceea ce urmează să trăiască.
Cea mai recentă testare PISA, cea din 2015, a arătat că peste 38% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți din punct de vedere științific: nu înțeleg fenomene simple și nu pot stabili legături elementare între cauză și efect. Rezultatele, mult sub media internațională, reprezintă un semnal de alarmă care nu reușește să miște aproape nimic în învățământul românesc.
