„Suntem nevoiți să gestionăm provocări noi, care ating dimensiuni globale”. Cum poate știința să ofere soluții la problemele care amenință omenirea

By martie 31, 2020Blog

Recent, Washington Post a publicat un articol despre rapiditatea cu care s-au înmulțit cazurile de coronavirus în lumea întreagă, oferind în el o adevărată lecție de matematică. Din textul cu titlul „Când o amenințare este în creștere exponențială, lucrurile par în regulă până atunci când nu mai sunt în regulă”, înțelegi foarte limpede cum se poate ajunge de la câteva cazuri izolate la mii de îmbolnăviri și sute de decese pe zi. 

Imaginați-vă, scrie Washington Post, un lac pe care a apărut un nufăr. Această specie de nuferi se reproduce în fiecare zi, așa că în ziua a doua vei avea doi nuferi, în ziua a treia, patru nuferi și așa mai departe.

Dacă durează 48 de zile pentru ca nuferii să acopere în întregime lacul, câte zile durează până ca lacul să fie acoperit pe jumătate? Răspunsul este 47. Iar până în ziua 40 de abia îți vei da seama că nuferii sunt acolo, până atunci ei dezvoltându-se doar sub apă.

Mulți oameni au uitat, poate, lecția despre creșterea exponențială din școală, iar matematica pare de multe ori o disciplină pe care trebuie să o studiezi doar pentru examene sau, cel mult, doar pentru a-ți gestiona finanțele sau a-ți cumpăra cantitatea suficientă de vopsea pentru un perete. Însă, iată că ea ne poate ajuta să înțelegem mai bine riscurile în situația unei pandemii.

De multă vreme nu a fost rolul științei mai evident decât în această perioadă. Când cazurile se înmulțesc de la o zi la alta, companiile și-au restrâns activitatea, economia globală este într-o stare de vulnerabilitate, guvernele lumii iau măsuri din ce în ce mai restrictive de limitare a circulației pentru a evita răspândirea bolii, speranța vine de la cercetătorii care caută un vaccin sau un tratament pentru COVID-19.

A devenit în aceste zile mai evident și rolul educației, care nu trebuie doar să ofere cunoaștere, ci şi să antreneze gândirea, să genereze comportamente sociale responsabile. Este vital acum ca oamenii să poată înțelege riscurile, să urmeze indicațiile specialiștilor și ale autorităților, să dea dovadă de comportament responsabil, atât față de ei, cât și față de ceilalți.

Ne-am născut într-o eră în care avansul tehnologic este mai rapid ca niciodată. Schimbările care se petreceau înainte în decenii, se întâmplă astăzi în ani. În materie de știință, cunoaștem aproape tot ce avem nevoie pentru a ne explica multe din fenomenele naturii care le stârneau strămoșilor noștri uimirea, venerația sau groaza. Cunoașterea a îmblânzit pentru oameni mediul înconjurător: știm de ce răsare soarele și de ce se succed, unul după altul, anotimpurile. Putem prevedea perioadele de secetă și perioadele cu precipitații în exces. Putem anticipa o serie de dezastre naturale și ne putem pune la adăpost de ele. Străbatem mii de kilometri în câteva ore și chiar până și cel mai puțin avizat dintre noi e capabil să aducă lumina în beznă prin simpla atingere a unui buton. 

Dincolo de a explica lumea înconjurătoare, știința are rolul de a servi drept un antidot al fricii, spunea astrofizicianul Carl Sagan. 

„Mare parte din istoria noastră ne-am temut atât de mult de lumea exterioară și de pericolele ei ce nu pot fi prevăzute, încât am îmbrățișat orice ne-ar fi putut diminua sau alunga frica. Știința este o încercare, în mare parte reușită, de a înțelege lumea exterioară, de a prelua controlul asupra lucrurilor și de a naviga pe un curs sigur”, scria Sagan în lucrarea sa de popularizare științifică „The Demon Haunted World: Science as a Candle în the Dark”. 

În ultimele decenii, oamenii de știință și inginerii au exploatat din punct de vedere tehnologic, la un nivel fără precedent, cercetările fundamentale făcute de-a lungul istoriei și le-au pus la dispoziția cetățenilor lumii. Ne folosim în fiecare zi a vieții noastre de obiecte care înglobează cele mai mari performanțe ale gândirii și măiestriei umane, pe care le tratăm ca pe niște banalități. În fiecare telefon mobil sunt mii și mii de ore de muncă ale unor oameni de geniu, folosite adesea pentru selfie-uri și vizionarea de clipuri amuzante pe YouTube. 

Acest lucru ne-a dat un fals sentiment de siguranță și senzația că putem controla, ca indivizi și societate, mai multe lucruri decât putem controla în realitate. Faptul că ai la dispoziție tehnologie avansată nu înseamnă, nici pe depart,e că dispui de cunoaștere științifică și de un mod de gândire riguros, analitic. Faptul că ești pus la adăpost de frig, de animalele pădurii și de o seamă de boli nu înseamnă deloc că omenirea nu mai este expusă unor amenințări serioase.

Disciplinele STEM au o lungă istorie de a oferi răspuns unor probleme din societate

În lucrarea „The Case for STEM Education”, cercetătorul Rodger Bybee vorbește despre provocările globale pe care le are de înfruntat umanitatea și se întreabă care dintre aceste pot fi rezolvate cu ajutorul educației STEM (n.r. – Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Pentru că știința nu are doar rolul de a explica lumea, ci și de a oferi soluții la diferitele amenințări apărute. „În educație, disciplinele STEM au o lungă istorie de a oferi răspuns unor probleme din societate. Acum suntem chemați să gestionăm provocări noi care trec de granițele personale sau culturale și ating dimensiuni globale. Mai exact, provocările globale includ subiecte precum schimbarea climatică, sănătatea, eficiența energetică, utilizarea resurselor, calitatea mediului, securitatea națională și dezvoltarea durabilă”, atrăgea atenția, în anul 2013, Bybee. Precum criza coronavirusului, aceste probleme afectează toate societățile, indiferent de gradul lor de evoluție și de prosperitate. Iar pentru a fi eficiente, soluțiile trebuie să fie aplicate la nivel global. Suntem cu toții în aceeași mare barcă și ca să rezistăm trebuie să avem mintea ascuţită, gândirea antrenată și să dăm dovadă de solidaritate și să educăm copiii în același spirit. „Provocările pe care cetățenii le au de înfruntat sunt în mod clar semnificative și vor cere mai mult decât o soluție pe planul educației, însă educația STEM trebuie să fie parte din răspuns. Pentru asta este nevoie de mai mult decât să schimbi pe ici pe colo prioritățile în materie de politici publice, programe și cercetare și să aduci la zi disciplinele științifice. Reforma înseamnă inovație în educația STEM în general și, în opinia mea, în materie de curriculum în particular. Educatorii trebuie să regândească fundamental conținuturile din programe, astfel încât acestea să răspundă provocărilor secolului 21”, spune Bybee.

Avem nevoie de o educație științifică de calitate pentru toți copiii pentru asta? Cu siguranță.

În „The Demon Haunted World: Science as a Candle în the Dark”, Carl Sagan, care a fost consultant pentru NASA, vorbea despre cum funcționează știința ca instrument de cunoaștere a lumii. 

„Știința este departe de a fi un instrument perfect de cunoaștere. Este doar cel mai bun instrument pe care îl avem. În această privință, precum și în multe altele, este asemănătoare democrației. Știința, de una singură, nu poate determina cursul acțiunilor umane, dar poate face lumină asupra posibilelor consecințe ale unor scenarii alternative de acțiune. Felul științific de a gândi este imaginativ și, în același timp, disciplinat. Acesta este un element central al succesului său. Știința ne invită să luăm în considerare faptele, chiar și atunci când nu se potrivesc cu modul în care noi vedem lucrurile. Ne consiliază să derulăm în minte ipoteze alternative pentru a vedea care se potrivesc mai bine faptelor. Ne impune un echilibru delicat între deschiderea nelimitată la idei noi, indiferent cât de eretice, și cel mai riguros scepticism asupra a orice – idei noi și înțelepciune străveche. Acest fel de a gândi este un instrument esențial pentru orice democrație într-o eră a schimbării”, scria el. 

În opinia sa, unul dintre principalele motive de care explică succesul științei stă în mecanismul său inerent de corectare a erorilor. 

„De câte ori ne exersăm spiritul autocritic și ne testăm ideile, facem știință. Când ne auto-complăcem și suntem necritici, când confundăm speranțele cu faptele, alunecăm în pseudo-știință și superstiție”, atrăgea el atenția. 

Școlile din România sunt închise și acesta este poate un bun prilej de reflecție. Când ele se vor deschide după această criză care ne-a schimbat fundamental și care va lăsa în urmă consecințe sanitare, economice și sociale greu de prezis acum, ce vom vrea să învețe copiii noștri? 

Să înmagazineze iarăși kilometri liniari de informație din manual sau să le trezim mințile într-un fel care, într-o zi, va ajunge poate să ne salveze ca specie?

Foto: Pixabay