Ioan Iacob: „Românii au un mod ireverențios de a aborda problemele. Avem tendința să nu luăm foarte în serios limitele și constrângerile, însă asta este foarte bine”

By September 27, 2018Blog

În urmă cu 11 ani, Ioan Iacob fonda  împreună cu fostul său coleg de liceu, Radu Constantinescu, o companie care avea să devină cunoscută pentru capacitatea sa de a inova. QUALITANCE are în prezent birouri pe trei continente, în București, San Francisco și  Sydney. Foști olimpici la matematică, cei doi fondatori și-au folosit abilitățile dobândite prin studierea științelor exacte pentru a găsi, cu ajutorul tehnologiei, soluții inovatoare la probleme semnificative ale societății. Au devenit, astfel, cunoscuți la nivel internațional, iar compania lor a atins anul acesta o cifră de afaceri de 10 milioane de euro.

Cei doi și-au dezvoltat capacitatea de a identifica și construi soluții specifice pentru problemele din jur încă de pe vremea când erau elevi. Primul pas a fost să înțeleagă care este legătura dintre realitate și noțiunile abstracte pe care erau nevoiți să le învețe la școală. „Există foarte multă valoare în a învăța aplicabilitatea lucrurilor, pentru că eu, de exemplu, n-am vrut să înțeleg foarte multă vreme lucruri din matematică, până când nu am înțeles cum intervin ele în viața mea reală și faptul că, de fapt, au impact în modul în care eu trăiesc în fiecare zi. Pe de altă parte, să insiști ca totul să fie predat prin prisma aplicabilității imediate, eu, personal, cred că e o direcție greșită, pentru că, până la urmă, gândirea abstractă este cea care ne-a propulsat înainte pe noi, ca societate”, spune Ioan Iacob.

Este una dintre marile probleme pe care oamenii le au azi. Faptul că refuză să gândească.

Atunci când întâlnește o provocare în viața profesională, când are de luat decizii, ori când trebuie să găsească o soluție, co-fondatorul QUALITANCE gândește matematic și pragmatic deopotrivă. „Cred că cea mai importantă chestiune pe care ți-o dau științele exacte este capacitatea de a da dovadă de gândire critică. Asta înseamnă să ai o problemă și să încerci să o înțelegi, să o spargi în bucăți, până când începi să înțelegi și apoi să reasamblezi totul. Și să reușești să îți antrenezi mintea să facă lucrul ăsta cu absolut orice problemă. E un exercițiu mental istovitor la început și realitatea este că, dacă te uiți în societate, este una dintre marile probleme pe care oamenii le au azi. Faptul că refuză să gândească și refuză să ia probleme, să le spargă în bucăți, să înțeleagă fiecare bucată și apoi să le reasambleze într-o poză completă. Acesta este un lucru care cred că mie, personal, mi-a folosit foarte mult în tot ce am făcut, și ca angajat, și ca fondator al QUALITANCE. Un alt lucru cred că a fost partea aceasta de reprezentare a realității în modele”, explică Ioan Iacob. 

Modul în care tu iei decizii se bazează pe niște valori, care îți sunt clare sau care îți sunt neclare

Gândirea critică este o abilitate pe care școala românească, bazată pe memorare și repetiție, eșuează adesea să o cultive. Iar acest lucru reprezintă un punct slab al societății românești. O altă noțiune pe care învățământul românesc eșuează să o cultive este aceea de valoare. Dincolo de a fi ceva abstract, valorile ne influențează viața de zi cu zi în cel mai concret mod posibil. Sunt cele care decid în ultimă instanță mersul unei societăți. 

„Toată povestea asta cu valorile poate să pară foarte abstractă, până când îți dai seama că valorile reprezintă un mod de a lua decizii. Și că, de fapt, îți influențează într-o manieră extrem de concretă felul în care tu funcționezi zi de zi. Pentru că modul în care tu iei decizii se bazează pe niște valori, care îți sunt clare sau care îți sunt neclare. Cred că nu facem asta, nu promovăm suficient valorile corecte și importanța acestora către copii în școală. Nu văd nicăieri o aplecare către zona aceasta de a crea responsabilitate. Se vorbește foarte mult despre drepturi, se vorbește mult mai puțin despre responsabilitate. Cred că asta duce la conflictul acesta între generații – generația mea sau poate chiar cea de după mine îi consideră pe cei care fac parte din generațiile mai noi îndreptățiți și lipsiți de responsabilitate. Cred că este vina noastră, cred că noi i-am determinat să fie așa, pentru că le-am vorbit preponderent despre ce drepturi au, în loc să le vorbim, de asemenea, despre ce responsabilități au. Și trebuie să ne asumăm asta”, explică Ioan Iacob.

Mi-a lipsit foarte multă vreme înțelegerea faptului că voi primi valoare în funcție de valoarea pe care eu o ofer celor din jur

Valorile sunt cele care ajută o echipă să se sudeze, valorile sunt cele care determină în ultimă instanță succesul unui business. „În sistemul educațional din România, lipsește o abordare pragmatică a faptului că, dacă vrei să obții ceva de valoare, trebuie să oferi ceva de valoare. Inclusiv eu am ieșit din școală cu o abordare de valoare în vid. Eu trebuia să primesc de la oamenii din jurul meu, eu trebuia să primesc un salariu pentru că aveam acest drept. Mi-a lipsit foarte multă vreme înțelegerea faptului că voi primi valoare în funcție de valoarea pe care eu o ofer celor din jur. Și inovația exact despre asta este, despre cum să creezi valoare pentru oamenii din jurul tău, iar asta înseamnă să îi înțelegi, să gândești soluții care creează valoare pentru ei, să le pui în practică, să le construiești și să păstrezi consistența de la început până la sfârșit”, arată co-fondatorul QUALITANCE.

Și eu, ca elev, am gândit-o și am auzit-o la toți colegii mei: la ce să învăț chestia asta? Nu-mi va folosi niciodată în viață

În opinia sa, elevii vor fi dispuși întotdeauna să facă efortul de a aprofunda o anumită temă, atâta vreme cât înțeleg de ce le este necesară. „Și eu, ca elev, am gândit-o și am auzit-o la toți colegii mei: la ce să învăț chestia asta? Nu-mi va folosi niciodată în viață. Cred că asta ne lipsește, înțelegerea motivului pentru care lucrurile acestea îți folosesc în viață și a faptului că, în realitate, societatea modernă se bazează pe ele. Iarăși, cred că există diverse apetențe și diverse aptitudini pentru diverse direcții. Poate unii copii sunt mult mai buni la gândirea abstractă, alții sunt mult mai empatici. De aceea vorbeam mai devreme despre zona asta de valori pe care noi o neglijăm. Dacă eu aș vrea să văd o materie sau câteva materii făcute mai serios în școală, cred că primele pe care aș vrea să le văd făcute foarte bine și cu foarte multă atenție ar fi logica matematică – reprezintă bazele gândirii matematice. Imediat după aritmetică, cred că ar urma logica matematică. Și filosofia. Dar nu filosofia așa cum am făcut-o eu, predată de o profesoară plictisită unor elevi care nu înțelegeau nimic din ceea ce se întâmplă. Filosofia ar trebui predată ca un instrument care să ne ajute să ne reprezentăm până la urmă motivul existenței și să ne punem niște întrebări fundamentale”.

Ioan Iacob și Radu Constantinescu lucrează astăzi cu unele dintre cele mai mari companii ale lumii, precum Virgin și IKEA. Deși au birouri și la Los Angeles sau Sydney, nu vor să renunțe la prezența în România. Mai ales pentru că în cultura de aici au găsit ceva rar: „Cred că există câteva atribute ale culturii din România, care o fac să fie absolut unică. Puși în fața unor probleme, avem un mod de a le aborda out-of-the box, chiar ireverențios. Avem tendința să nu luăm foarte în serios limitele și constrângerile. Și aste este foarte bine – apreciem lucrul acesta la cultura din România. Un alt aspect al culturii organizaționale din România îl reprezintă abordarea foarte relaxată a mediului de lucru. La noi lipsesc tensiunile pe care noi le-am regăsit în alte culturi”, spune Ioan Iacob.