În spatele unei lecții memorabile de fizică, se află cel mai adesea dăruirea și efortul unor profesori care nu au încetat niciodată să învețe, deși au trecut uneori decenii de la terminarea facultății. În educație, lucrurile nu se întâmplă niciodată pur și simplu și întotdeauna este nevoie de pregătire continuă, de muncă în echipă și de implicarea constantă a unor profesioniști dedicați pentru ca lecțiile predate copiilor să prindă viață în mințile lor. Recent, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a derulat în 2 județe, cu sprijinul financiar al Tenneco Romania Services, cursul Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare.
Cursul a fost susținut de formatorii Maria Corcoveanu, profesor de fizică la Colegiul Național „Radu Greceanu” din Slatina, și Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, iar la el au participat două grupe de profesori, una din Argeș și una Teleorman. „Cursul a avut patru module și a acoperit de la repere teoretice legate de învățare – modulul 1, până la evaluarea competențelor – modulul 4. Modulul 2 este despre profesor ca facilitator al învățării și aici se vorbește despre o noțiune mai puțin cunoscută în România, scaffolding/ schelărie, în strânsă legătură cu teoria constructivistă, care îi învață pe profesori să construiască competențe elevilor din aproape în aproape, apelând la subniveluri apropiate. Iar al treilea modul a fost despre cum se proiectează o unitate de învățare”, explică Laurențiu Badea.
Deși noile programe de gimnaziu, bazate pe dezvoltarea de competențe, sunt deja în vigoare de 6 ani, profesorii au încă dificultăți în ceea ce privește operaționalizarea lor, a văzut Maria Corcoveanu. „Până la apariția noilor programe de gimnaziu, se mergea exclusiv pe însușirea de cunoștințe. În noua programă se pune accent pe competențele generale și specifice, iar aceste competențe trebuie operaționalizate. A-și însuși o competență înseamnă pentru elev a-și forma comportamente observabile, care pot fi măsurate și evaluate de către profesori. Iar aceste comportamente se formează în cadrul orelor de curs prin activitățile de învățare pe care le desfășoară elevii”, spune formatoarea.
În timpul cursului de formare, Laurențiu Badea le-a arătat profesorilor cum pot să evalueze eficient abilitățile elevilor. „Problema de fapt care se pune este următoarea: cum poți să realizezi o evaluare a nivelului de dezvoltare a unei competențe? La cunoștințe e simplu, dar la abilități sau atitudini nu mai e chiar atât de simplu. Și atunci modulul patru vine și oferă, într-un mod foarte, foarte concret, riguros, amănunțit, felul în care se poate realiza acest deziderat – cum să construiești itemi cu un nivel ridicat de validitate și fidelitate. Am avut feedback-uri foarte bune de la profesori, marea majoritate au apreciat foarte tare această chestiune”, povestește Laurențiu Badea.
Un element central al cursului l-a constituit învățarea prin investigație. „Metoda predominantă recomandată la fizică este învățarea prin investigație științifică. Are o serie de avantaje pentru elevi, în special pentru că le crește motivația, îi ajută să înțeleagă mai bine natura științei și le oferă, mai ales prin realizarea experimentelor reale, niște activități autentice, în contexte autentice de învățare. Cadrele didactice își dau seama că metoda este foarte bună, că are multe avantaje, că creează o legătură mai bună între elevi și profesori, dar și între elevi”, spune Maria Corcoveanu.
Iuliana Roman, profesoară de fizică la Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești, caută constant să își perfecționeze modul de predare și s-a înscris chiar la cursuri online în străinătate pentru a fi la curent cu metodele moderne. „Noi n-am mai avut în ultimii ani parte de astfel de cursuri și totuși la o vechime de 30 de ani în învățământ parcă se simte nevoia de a te pune la curent cu schimbările. Cel puțin pe specialitate, nu am avut parte de un astfel de curs. Mi-a plăcut, mi-a plăcut că a fost foarte aplicat, m-a ajutat să îmi structurez mai bine ceea ce făceam la un nivel intuitiv”, declara profesoara. Un instrument util pentru cadrele didactice este reprezentat de fișele dinamice de lucru și de experimentele filmate, disponibile pe site-ul fizicaaltfel.ro, care pot fi accesate ratuit. „Chiar am fost încântată de ce au realizat colegii cu fișele dinamice și sunt într-adevăr utile. Reprezintă un mare ajutor pentru profesor”, spune ea. În opinia sa, metoda investigației stârnește curiozitatea copiilor față de fizică și le dezvoltă un mod de a gândi și de aceea ea trebuie folosită de la bun început în predarea științelor.
Iuliana Roman predă fizica atât la gimnaziu, cât și la liceu. O problemă este că predarea la liceu se face încă după programa veche, care nu este centrată pe competențe. În plus, evaluările cu miză mare, precum Bacalaureatul, nu verifică felul în care înțelege elevul anumite fenomene, ci se axează pe probleme ce trebuie rezolvate după rețetă, care conțin în plus multe capcane. „Multe dintre întrebări sunt construite cu distractorii. Ce treabă am eu cu distractorii? De ce trebuie să le dau eleviloe distractori? Vreau să le verific vigilența? De ce atât de mult calcul algebric, în care un moment de neatenție poate să influențeze rezultatul? Vreau să aflu ce știu la fizică sau să le testez aritmetica de gimnaziu?”, se întreabă Iuliana Roman.
Profesorii de fizică au un mare rol în dezvoltarea mecanismelor de gândire pe care elevii le vor folosi pe tot parcursul vieții. „Noi trebuie să scoatem la liman niște oameni care să fie cât mai bine pregătiți să ia viața în piept, să aibă responsabilitate și să aibă capacitatea de a intra în discuții reale, serioase și să răspundă unor cerințe de un anumit nivel. Pentru că, peste câțiva ani vor trebui să ia decizii, vor fi pe stradă, uneori la volanul unor mașini de sute de cai putere și vor trebui să fie responsabili”, este de părere profesorul Mihai Călin, de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, și el absolvent al cursului organizat de CEAE.
Cristina Iaurum predă fizica la Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Roșiorii de Vede și spune că participarea la curs a ajutat-o în activitatea la clasă. „Am avut lucruri de învățat în legătură cu organizarea materiei sau cu pașii pe care trebuie să îi parcurg înainte de a crea un test pentru elevii mei. Acum, mă gândesc de două ori înainte de a realiza un test elevilor mei la competența/ competențele pe care vreau să le ating cu testul respectiv. Per total, m-a ajutat să-mi revizuiesc comportamentul la clasă, deși am 27 de ani de muncă în spate”, arată ea. Spune că are o relație apropiată cu elevii ei și că face tot posibilul pentru a avea o atmosferă bună la clasă. „Trebuie să înțelegem că generațiile s-au schimbat, că trebuie să venim cu ceva nou în fața elevilor. Am folosit învățarea prin investigație la clasă și au fost foarte receptivi, ei știu că vin mereu cu ceva nou. Le-a plăcut provocarea și acest lucru i-a stimulat să se autodepășească”, subliniază ea.
