Cum să-l convingi pe un elev tăcut din ultima bancă să se mute în prima și să participe la lecție

By July 5, 2017Blog

Cum încape un fascinant fenomen cosmic într-o sală de clasă? Cu ceva măiestrie de pedagog, îl reduci la o lanternă, o minge de ping pong și un glob pământesc, iar apoi le folosești pe toate trei pentru a le deschide copiilor din fața ta un univers de întrebări și posibilități. Despre o eclipsă le poți vorbi copiilor în câteva feluri. Profesorul Marius Șerban, de la Școala „D. Popovici” din județul Olt, a ales unul care contează.

Marius Șerban este unul din cei 1.700 de profesori din România care predau fizica „altfel”, după ce a urmat cursurile de formare organizate de CEAE. Acestea îi încurajează pe profesori să predea prin metoda investigației, cu ajutorul căreia elevii reușesc să iasă din pasivitate și să găsească pe cont propriu explicațiile pentru diferite fenomene ale naturii.

 

Copiii își doresc să facă singuri experimentele

În mod „tradițional”, în timpul unei lecții, profesorul explică noțiuni pe care copiii le notează sau realizează un experiment în cadrul căruia copiilor li se spune dinainte ce trebuie să vadă sau ce concluzii trebuie să tragă. Metoda investigației le permite însă să refacă ei înșiși traseul unei descoperiri. La foarte puțin timp după ce a început să predea în această manieră, Marius Șerban a început să vadă primele schimbări. Copiii voiau să facă ei experimentele, nu se mai mulțumeau să fie simpli spectatori la lecție. Au urmat și altele. „Era un elev care stătea în ultima bancă. S-a mutat în prima bancă”, povestește profesorul. Elevi care altă dată erau tăcuți au produs surprize. Marius Șerban își amintește despre lecția în care le-a vorbit copiilor despre periscop. „Când i-am prezentat periscopul, un elev care nu răspunde niciodată mi-a zis: Vreți să vă desenez mersul razelor de lumină prin periscop? I-am zis că da. Atunci a desenat o secțiune prin periscop, a desenat oglinzile la 45 de grade și mersul razelor de lumină. A fost o senzație, iar elevii buni au rămas uimiți, nu se așteptau”, spune profesorul, care e fericit că a reușit să își scoată marea majoritate a elevilor din zona de confort.

Potențialul uriaș al elevilor de școală generală

„În clasa a șaptea, copiii au un potențial uriaș de a crea, chiar dacă nu înțeleg fenomenele care stau la baza lucrurilor pe care le fac. La clasa a șaptea, la presa hidraulică, un elev mi-a făcut o macara hidraulică, altul un excavator cu patru grade de libertate, altul o presă hidraulică”, arată Marius Șerban.

Și profesoara Marcela Pană, de la Colegiul Tehnic „Danubius” din Corabia, a avut ideea organizării la nivel județean a unui concurs, „Misterioasele Științe”, care să îi stimuleze pe elevi să creeze diferite dispozitive. Unii dintre ei au realizat, din cele mai comune materiale, un braț hidraulic, alții o minibormașină, un miniflex, o instalație de obținerea a hidrogenului sau o baterie solară pentru încărcat telefonul mobil. Elevii care au realizat brațul hidraulic s-au filmat în timp ce făceau proba funcționării lui, cel care a realizat bormașina o folosește, spune profesoara, pentru a găuri boabe de porumb pe care să le pună la pescuit în cârligul undiței.

Potrivit spuselor ei, 80% dintre copiii din liceu provin din mediul rural și se confruntă cu sărăcia sau diferite probleme de familie, dintre care, cea mai comună, este cea a părinților plecați în străinătate.

 

Elevii prind curaj

Loredana Lică predă la Liceul Tehnologic „Drăgănești Olt” și a văzut cum s-au însuflețit elevii săi după ce a început să folosească metoda investigației. „În pauză, ieșeau pe coridor și le arătau și colegilor de la alte clase ce au făcut la ore”, povestește ea. Mulți dintre elevii săi sunt de etnie romă și se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială. E foarte ușor să îi îndepărtezi de școală și foarte greu să îi convingi să vină la ore. „Am observat că au nevoie de un prieten. Dacă ești dur, i-ai pierdut. Dacă le oferi sprijinul de care au nevoie, automat i-ai atras. Sunt copii care vin la școală special pentru ora de fizică”, spune Loredana Lică.

Folosește des la clasă metode interactive și a văzut că, datorită lor, elevii încep să prindă curaj în folosirea limbajului științific. „Un băiețel s-a ridicat și mi-a spus: Doamna, ies și eu la tablă, încerc. Dar mă ajutați? I-am răspuns: Sigur că te ajut, cum să nu te ajut?

Simona Oprescu, profesor la Școala Gimnazială Drăghiceni, a descoperit cât de dornici sunt elevii să se implice atunci când orele sunt realizate într-un mod atractiv. „Dacă nu am avut magneți, au spus că aduc ei magneți de acasă, i-am întrebat de anumite substanțe, mi-au spus că au piatră vânătă”, povestește ea. Uneori sunt atât de absorbiți de ceea ce fac la fizică încât o roagă pe profesoară să facă fizica și la ora de dirigenție. „Elevii au fost entuziasmați și la fel și eu. Eu sunt și profesor de chimie și aștept să fac cursul pentru a putea preda și chimia cu ajutorul acestei metode”, spune ea.

Profesorii din Olt au fost formați cu sprijinul KFC. Prin acest parteneriat, pe parcursul anului 2017 vor fi formați 150 de profesori de fizică din 6 județe.