Cum s-a reinventat o profesoară din Tulcea pentru a ține pasul cu elevii ei. „Generația aceasta are nevoie de altceva. Copiii îmi spun mereu: Haideți să vorbim românește!”

By April 16, 2019Blog

Foto: Doria Drăgușin/ Proiectul Merito

În fiecare dimineață, la ora 7:00, Antoaneta Împușcatu trece cu bacul de la Galați la I.C. Brătianu, localitatea din Tulcea unde predă fizica și chimia din 1991. În 1995, a devenit directoarea școlii din sat, iar printre primele măsuri pe care le-a luat a fost să desființeze cancelaria. „Am vorbit cu colegii să cumpărăm o masă mare, modulară și să stăm în mijlocul copiilor. Au fost imediat de acord. Copiii știu că suntem mereu acolo, că, dacă am o bomboană pe masă și pot să împart, împart, că dacă li se termină pasta de la pix, au de unde să ia un pix”, povestește directoarea, căreia unii dintre copii îi spun Toni.

Cum profesorii stau aproape întotdeauna în școală și după terminarea orelor, copiii vin la masa din hol și îi întreabă lucruri pe care nu le-au înțeles în timpul orelor. „La ședințele cu părinții, îi încurajăm mereu pe părinți să își încurajeze copiii să ne întrebe”, explică Antoaneta Împușcatu.

De când e directoare în școala de la malul Dunării, construită în anul 1938, a reușit să atragă fonduri pentru a mai ridica două corpuri noi de clădire. Încă din 1996 a obținut o sponsorizare și a reușit să tragă apă în instituția de învățământ, deși în sat acest lucru s-a întâmplat aproape 20 de ani mai târziu. Iar anul acesta, Antoaneta Împușcatu a devenit primul director premiat în cadrul Proiectului Merito, care îi aduce în atenția publică pe profesorii inspiraționali ai României.

Explică lucrurile noi pornind de la ceea ce copiii știu deja

La școala gimnazială Ion Creangă din I. C. Brătianu învață, în clase simultane, 104 copii. Antoaneta Împușcatu îi cunoaște pe fiecare după nume, așa cum le cunoaște și părinții, care i-au fost în mare majoritate elevi. „Eu vin cu plăcere la muncă și știu că ei vin cu plăcere la școală. Nu avem absențe multe, iar ca rezultate sunt copii de nivel mediu, dintre care în fiecare an câte unul se remarcă. Anul trecut, la concursul de fizică Impuls –  Perpetuum am avut o fetiță care a mers la Națională și a luat locul 13 la clasa a șasea”, povestește ea.

Copiii au fost sursa de inspirație pentru o schimbare pe care a decis să o facă, în urmă cu câțiva ani, în felul de a preda fizica și chimia. „Generația aceasta de elevi are nevoie de altceva. Copiii îmi spun mereu: Haideți să vorbim românește! Acest lucru înseamnă să explic lucrurile de la bază, în limbajul lor, pornind de la cunoștințele lor. Și apoi trecem la explicația științifică”, arată profesoara. În urmă cu câțiva ani, când a Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale a anunțat că organizează un curs de predare a fizicii prin investigație, Antoaneta Împușcatu a sunat-o imediat pe inspectoare și i-a spus că vrea să participe. Între timp a ajuns formator pentru învățarea științelor prin metode inductive și le predă elevilor săi fizica și chimia altfel.

O lecție despre densitate, predată cu ajutorul pungilor de pufuleți

Se folosește de plastilină pentru a le explica legea lui Arhimede și densitatea cu pufuleți. la chimie le vorbește despre soluții cu ajutorul ciocolatei calde. „Eu tot ce predau predau cu ce am acasă și cu ce au copiii pe acasă. Se poate preda soluție și densitate și altfel decât într-un laborator dotat. E ideal să ai laboratorul dotat, dar, dacă nu îl avem, ne adaptăm. Când ajung la lecția despre soluții, le predau cu ciocolată caldă – calculăm concentrația procentuală și ne servim cu o soluție din aceasta. Simbolurile chimice le învățăm cu ajutorul unor jetoane. Când ajungem la ionii pozitivi, negativi, folosesc niște boabe de fasole colorate cu ojă”, spune Antoaneta Împușcatu.

Din cutiile de lapte ale copiilor, îi învață să facă periscoape, iar la reflexii și refracții copiii își urmăresc degetele prin apă. Iar pentru a le explica densitatea, Antoaneta Împușcatu se folosește de pungi de pufuleți. „Ei vin toți la școală cu pungi de pufuleți. determinăm masa pufuleților și unii lasă punga intactă, iar ceilalți sfărâmă pufuleții. Ne uităm mai apoi dacă este diferit volumul și calculăm densitatea”, explică profesoara.

În calitate de formator, a văzut că și alți profesori sunt interesați să predea fizica și chimia altfel. „Sunt multe cadre didactice în vârstă la Tulcea și a fost o bucurie pentru mine acum o lună când o colegă care a urmat cursul m-a sunat și mi-a cerut sfatul pentru a preda „altfel” o lecție de elasticitate. Și doamna mai are patru ani până la pensie”, spunea Antoaneta Împușcatu care a ținut recent un curs de formare organizat de CEAE pentru profesorii de științe din Tulcea.