Claudia Cziprok: „Este nevoie de o transformare majoră a educației clasice, rigide, bazate pe memorie mecanică și instruire rudimentară”

By August 3, 2018Blog

„Este nevoie clară de o transformare majoră a educației clasice, rigide, bazate pe memorie mecanică și instruire rudimentară. Aceasta trebuie să fie transformată într-un model modern, creativ, inteligent, participativ și de colaborare, în care profesorii și elevii construiesc împreună cunoaștere, există o înțelegere profundă a fenomenului studiat şi își oferă reciproc feedback, atât de necesar pentru ambele părți”, spune Claudia Cziprok, profesoară de fizică și informatică la Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din Satu Mare și formator în cadrul programului „Fizica altfel”. Împreună cu colega sa, Liliana Hanc, aceasta a ținut pentru profesorii din Satu Mare cursul „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, derulat de CEAE cu sprijinul KFC România.

„Societatea are o mare nevoie nu numai de câțiva oameni instruiți din punct de vedere tehnic, dar şi de un grup mare de persoane care înțeleg știința. Dacă vrem ca dintre aceștia să facă parte şi elevii noștri, trebuie să acordăm mai multă atenție la modul în care elevii învață și cum răspund la învățătura noastră. Pentru asta, trebuie să tratăm predarea fizicii ca o problemă științifică. Colegii profesori au tratat foarte serios şi cu mare interes conținutul cursului. Au aplicat metoda investigației şi au folosit resursele pedagogice puse la dispoziție. Iar la evaluare au prezentat cu entuziasm ceea ce au realizat împreună cu elevii lor. Dar cel mai interesant a fost interesul colegilor pentru aceste prezentări. S-au pus întrebări şi s-au purtat discuții aplicate. Este o bună oportunitate pentru comunitatea profesorilor de a avea astfel de experiențe şi a avea activități de împărtășire şi schimburi de bune practici în cadrul acestui curs de formare”, este de părere Claudia Cziprok.

Claudia Cziprok a intrat în contact cu metoda investigației în 2012, când a început să citească literatură de specialitate pentru a se pregăti în cadrul școlii doctorale din cadrul Facultății de Fizică a Universității din București. Avea peste 20 de ani de experiență la catedră, ani în care accentul era pe predarea cunoștințelor și a conceptelor care trebuiau memorate, iar respectarea programei era considerată suficientă pentru ca un profesor să fie eficient. Potrivit concepțiilor anterioare, un elev trebuia să fie neapărat conștiincios și ascultător pentru a fi considerat „bun”.

 

„Profesorul trebuie să inoveze pentru a plasa elevul în centrul procesului său de învățare”

 

„În ultimul timp, cercetarea științifică în științele cognitive a dezvăluit informații relevante despre modul în care oamenii procesează informații și despre modul în care o persoană învață. Astfel, profesorul trebuie să inoveze pentru a plasa elevul în centrul procesului său de învățare. Schimbarea pedagogică necesită, prin urmare, o schimbare importantă în cultura pedagogică pentru a crea activități pedagogice care să fie semnificative și cât mai reale. Este o pedagogie în care elevii sunt îndrumați să devină mai activi și implicați în propria învățare”, spune formatoarea.

Este de părere că noțiunile pe care le predă un profesor sunt importante, doar dacă sunt privite în contextul a ceea ce reușesc să învețe concret copiii. În mod tradițional, predarea fizicii vine cu provocări importante. „Ca disciplină școlară, fizica le cere elevilor să folosească o varietate de modalități de înțelegere – concepte, definiții, tabele cu numere, grafice, ecuații, diagrame, hărți. Necesită abilitatea de a folosi matematica, dar şi capabilitatea de a face transferul de la specific la general și de la general la specific. Acest lucru face deosebit de dificilă învățarea ei pentru mulți elevi. Unul dintre obiectivele noastre ar trebui să fie ca elevii noștri să înțeleagă acest lucru, posibilitatea de a identifica propriile lor puncte forte și punctele slabe, iar pe parcurs, bazându-se pe primele, să transforme pe cele din urmă”, susține formatoarea.

 

Învățarea nu poate fi privită doar din punctul de vedere al profesorilor

Pentru a aduce știința mai aproape de copii este nevoie de o transformare a metodelor tradiționale în care profesorul este un transmițător de informații iar elevul este un receptor pasiv echipat în cele din urmă cu capacități, abilități și competențe disponibile la școală și mai puțin în evoluția sa viitoare. „Învățarea nu poate fi doar rezultatul unor abordări din punctul de vedere al profesorilor. Cum, de asemenea, testarea și evaluarea nu trebuie să fie numai test de inteligență sau examen”, subliniază Claudia Cizprok.

În afară de activitatea de la clasă, investigația se bazează și pe pregătirea, precum și pe activitățile de evaluare care ajută elevii să integreze noile cunoștințe. „Constituie o pârghie pedagogică dacă se solicită elevilor activarea cunoștințelor anterioare pe care să le aplice în activitatea de teren; de exemplu, elevii pot adăuga propriile adnotări la rețeaua de informații, propriile concluzii. Acest lucru face ca elevii să devină participanți activi în crearea și validarea de noi cunoștințe. Pedagogic, aceste lucruri pot oferi acces la informații ascunse cu ochiul liber. Aceste informații pot fi încorporate în medii în afara sălii de clasă tipice, medii care pot fi de ajutor în integrarea cunoștințelor în lume de zi cu zi a cursanților. Pedagogia permite învățarea experiențială și contextualizată în cazul în care activitățile de învățare tradiționale nu pot”, consideră ea.

În metoda investigației, elevii au la clasă libertatea de a pune întrebări, care devine esențială în procesul de învățare. În loc de a primi direct răspunsurile, ei trebuie să gândească să rezolve problemele precum niște oamenii de știință adevărați. În timpul cursului „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne” profesorii au învățat să îi îndrume pe elevi să descopere singuri soluții, să le trezească interesul față de diversele activități, să îi ajute să coopereze.