Ce trebuie să facem azi ca să nu condamnăm generațiile de mâine la sărăcie

By October 26, 2018Blog

Atunci când se naște, un copil poartă în el un potențial nebănuit, pe care, cu ajutorul grijii adulților din jur, al educației și mecanismelor sociale care să îl susțină, îl poate împlini la nivelul maxim. Ne surprindem adesea uitându-ne la bebeluși și visând lucruri mari pentru viitorul lor: poate copilul acesta va ajunge doctor, pilot, astronaut, pianist. Din păcate, prin simplul fapt că s-au născut în România, bebelușii de astăzi sunt la mare risc de a nu-și împlini niciodată adevăratul potențial.

Dezavantajul de a te naște în România, care s-a tradus prin faptul că 3,5 milioane de români trăiesc astăzi în afara granițelor țării, a fost măsurat și a primit un scor într-un studiu al Băncii Mondiale.

România s-a clasat pe locul 67 – în spatele vecinilor săi din UE – în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale. Țara noastră  se află în urma unor țări din afara Uniunii Europene, cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) și Georgia (61). Scorurile sunt calculate pentru 157 de țări participante, fapt ce permite realizarea unui clasament al potențialului capitalului lor uman.

Pe primul loc în acest clasament se află Singapore, stat care s-a situat pe primul loc și la testele PISA din 2015. La același teste, România s-a situat pe locul 48 din 72 de țări, sub Bulgaria și Ungaria, și a înregistrat un procent al analfabetismului științific în rândul elevilor de 38,6%.

Indicatori la care România stă prost: calitatea învățării și anii de școlarizare preconizați ai copilului

Scorul României – la 0,6 – înseamnă că nou – născuții din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor crește față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate de o calitate adecvată. Îngrijorător, între 2012 și 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale. La întocmirea acestui clasament au fost luați în calcul cinci indicatori dintre care unul este reprezentat de calitatea învățării, iar altul de anii de școlarizare preconizați ai copilului. Acestora li se adaugă probabilitatea de supraviețuire până la vârsta de 5 ani, procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani ce vor supraviețui până la vârsta de 60 de ani și proporția copiilor care nu suferă de deficiențe de creștere.

Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă de a adopta măsuri care să conducă la îmbunătățirea rezultatelor în domeniul sănătății și educației: un copil din România se poate aștepta la 12,2 ani de învățământ preșcolar, primar și secundar până la vârsta de 18 ani, se arată în comunicat. Prin comparație, un copil din Franța se poate aștepta la 14 ani.

Fără investiții inteligente în capitalul uman, România riscă să condamne generațiile viitoare la sărăcie, avertizează Banca Mondială

Și mai îngrijorător, când anii de școlarizare sunt ajustați pentru calitatea învățării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază numai de 8,8 ani de școlarizare: un decalaj de învățare de 3,4 ani, cel mai mare decalaj din UE. În mod similar, procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supraviețui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, față de, de exemplu, 91% în Croația și 95% în Suedia.

Fără investiții inteligente în capitalul uman, România riscă să condamne generațiile viitoare la sărăcie, avertizează Banca Mondială.  “Indexul Capitalului Uman evidențiază faptul că România trebuie să investească în sănătatea și educația cetățenilor săi dacă dorește să rămână competitivă pe termen lung. Banca Mondială se angajează să ajute autoritățile române în eforturile lor de a investi mai mult și de a investi mai inteligent în capitalul uman, în sistemele de sănătate eficiente și în programe educaționale de calitate”, a declarat Tatiana Proskuryakova, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

Copiii au nevoie nu doar de acces la educație, ci de acces la o educație de calitate

Cu alte cuvinte, cea mai importantă măsură pe care poate să o ia România este să investească inteligent în sănătatea și în educația generațiilor viitoare. Copiii nu au nevoie doar de acces la educație, ci de acces la o educație de calitate – doar aceasta este în măsură să le dezvolte abilitățile necesare pe o piață a muncii competitivă: capacitatea de a gândi critic, de a rezolva probleme, de a lucra în echipă. Din acest motiv am început cu 8 ani în urmă reforma predării științelor în România. În timp ce în alte state europene, date ca model de bune practici, aceasta a reprezentat un efort coordonat al autorităților din domeniul educației, noi am pornit reforma de la firul ierbii. Am început prin a le arăta profesorilor cum să le predea copiilor fizica prin metoda investigației. Succesul acestui demers ne-a determinat să extindem programul, iar acum îi pregătim pe profesorii de științe pentru a preda și chimia prin metode inductive. Surpriza cea mai mare pe care au avut-o profesorii care au aplicat metoda investigației a fost faptul că au descoperit ce potențial uriaș există în fiecare elev. Atunci când le-am oferit instrumentele pedagogice de care au nevoie pentru a scoate la lumină ce este mai valoros din elevii lor, profesorii au reușit să le trezească curiozitatea și să le susțină motivația față de învățarea științelor. Vom continua și în anii următori să le oferim elevilor români șansa la o educație științifică de calitate. Dar pentru a schimba statistica prezentată de Banca Mondială este nevoie de mai mult, de un efort al întregii societăți.