Dragoș Stanca este un antreprenor tech și investitor cunoscut pentru felul în care aduce împreună tehnologia, business-ul și binele public. Drumul pe care a ajuns astăzi are legătură cu felul în care s-a format de-a lungul timpului, un proces în care matematica a avut rolul său. „M-a forțat să-mi antrenez creierul într-o zonă opusă confortului. Nimic remarcabil nu se naște în zona de confort. Prin urmare, și matematica, și fizica, dar mai ales matematica, m-au forțat să dezvolt abilități noi, structura gândirii, logica”, spune Dragoș Stanca într-un interviu pentru blogul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, în care a vorbit și despre rolul învățării prin investigație în era AI.
„Se spune că abilitatea numărul unu de care au nevoie noile generații este aceea de a pune întrebările corecte, nu neapărat de a avea răspunsuri la întrebări. Prin urmare, cred că forma de învățare prin investigație este ceea ce are nevoie umanitatea în era inteligenței artificiale”, explică el.
De anul trecut, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale derulează proiectul Matematica Altfel, care își propune să le ofere profesorilor români de gimnaziu resurse pedagogice prin care matematica să devină mai ușor de înțeles. În centrul acestuia, se află învățarea prin investigație, o abordare răspândită la nivelul țărilor din UE.
Dragoș Stanca și-a început cariera în jurnalism, la Radio Contact, Ringier și ProTV, înainte de a gestiona divizii media la MediaPro și Realitatea‑Cațavencu între 1996 și 2010.
Antreprenor tech și investitor pasionat de transformarea digitală și media etică din România, Dragoș este și fondator al UPGRADE 100 – un hub media și de evenimente pornit din festivalul iCEE.fest – prin care inspiră discuții despre impactul tehnologiei în business și societate, inclusiv prin emisiunea “UPGRADE 100 Live Talks” la Radio Guerrilla.
Din 2018, e președintele BRAT – organismul care monitorizează audiențele media din țară, recunoscut pentru conduita sa corectă și viziunea pe termen lung. De asemenea, a pus bazele Ethical Media Alliance, o inițiativă non-profit ce redirecționează fonduri din advertising către proiecte jurnalistice de interes public.
Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?
În școala generală am fost pasionat de pian, pentru că am fost la o școală de arte plastice și muzică. Iar în timpul comunismului era un privilegiul să nu ai toate materiile viciate de ideologia comunistă. Ceva mai târziu, mi-a plăcut geografia, pentru că așa îmi permiteam să călătoresc, o facilitate care nu era la îndemână nici la finalul anilor ’80, nici la începutul anilor ’90.
Iar în liceu am descoperit fizica, datorită doamnei profesoare Eleonora Picu, de la Colegiul Național Decebal din Deva, care punea mult accent pe experimente, un lucru foarte fain.
Mi-a plăcut mult și matematica, dar nu pentru că matematica în sine a fost o pasiune, ci pentru că domnul profesor Mihai Bardan, care era și dirigintele nostru, a făcut în așa fel încât să îndrăgim materia pe care o preda, pentru că avea abilități umane foarte frumoase, foarte bune pentru noi ca elevi.
O altă materie care mi-a plăcut mult a fost limba și literatura română și asta datorită talentului profesoarei Daniela Teodoru, un prieten, nu doar o profesoară.
Ce-ți amintești din matematică? Mai exact, ce ți-a plăcut? Ce ți s-a părut greu de înțeles?
Îmi amintesc din matematică un lucru pe care dirigintele nostru, Mihai Bardan, l-a făcut pentru a ne câștiga în mod definitiv inimile.
În anii ’90 era o problemă părul lung. Reminiscențele comunismului încă dictau profesorilor să nu primească la ore băieți pletoși. A fost un întreg scandal în liceu vizavi de faptul că, împreună cu câțiva colegi, refuzam să ne tundem. Iar domnul Bardan și-a lăsat plete la rândul lui din solidaritate.
După ce domnul Bardan și-a lăsat plete, am fost mult mai deschis și la ecuațiile complicate și alături și de Gazeta Matematică și de alte publicații ale vremii am început să descopăr matematică, fără să devin pasionat cu adevărat.
Ce părere ai despre învățarea prin investigație?
Se spune că abilitatea numărul unu de care au nevoie noile generații este aceea de a pune întrebările corecte, nu neapărat de a avea răspunsuri la întrebări. Prin urmare, cred că forma de învățare prin investigație este ceea ce are nevoie umanitatea în era inteligenței artificiale.
Mulți spun că este cumva finalul creativității, pentru că inteligența artificială incumbă deja toate descoperirile și toate lucrurile pe care oamenii le au atins de-a lungul istoriei.Și că nu mai are rost să înveți lucruri noi, dar care sunt de fapt vechi, având toate cunoștințele umanității la un click distanță prin diversele tool-uri de inteligență artificială care au apărut.
Nu sunt de acord cu asta. Cred că vom descoperi noi valențe ale creativității și că anii pe care înainte i-am petrecut învățând diverse lucruri vor putea fi folosiți mai bine, mai eficient și că vom descoperi noi forme de creativitate și oamenii vor deveni mai buni și mai performanți, fără să o ia de la zero de fiecare de fiecare dată.
Ce profil ai făcut în liceu? Cum te-a ajutat asta ulterior în viață?
Am făcut profil mate-fizică. Cred că m-a ajutat foarte mult, fiind o fire mai degrabă înclinată spre profilul umanist, pentru că m-a forțat să-mi antrenez creierul într-o zonă opusă confortului. Nimic remarcabil nu se naște în zona de confort. Prin urmare, și matematica, și fizica, dar mai ales matematica, m-au forțat să dezvolt abilități noi, structura gândirii, logica.
Asemăn foarte des științele exacte cu mersul la sală, doar că pentru creier. Nu întotdeauna e plăcut să mergi la sală, uneori doare, dar cu siguranță e util.
Ce profesori crezi că au influențat cu adevărat formarea ta ca om? În ce a constat influența lor asupra ta?
În primul rând, profesoara de română, doamna Daniela Teodoru, pentru că a fost alături de noi într-un moment destul de complicat, inclusiv politic.
În anii ’90 era aproape un păcat ca într-un oraș minier, cum este Deva, locul de unde vin eu, să nu fii fan Ion Iliescu și FSN, de exemplu. Noi eram cu Rațiu și Partidul Național Țărănesc, iar dânsa ne-a ținut partea și, mai mult decât atât, ne-a creat și mediul propice să ne exprimăm punctele de vedere contrare mainstream prin piese de teatru și alte activități extra.
Apoi Mihai Bardan, pentru că a fost alături de noi, cum am menționat și anterior, în solidaritate cu exprimarea personalității noastre. Cred că au fost principalele figuri care au influențat perioada mea de adolescență.
Cat de mult contează matematica în ceea ce faci? Care crezi că este impactul pe care l-a avut matematica asupra ta ca om de media, creator de conținut, om creativ?
Este relevantă, da. Cred că a contat, pentru că m-a ajutat să îmi dezvolt într-un anumit fel creierul. M-a ajutat și pentru că în zona de tehnologii media fără logică și matematică și calcule nu prea ai cum să dezvolți proiecte, iar unul dintre principalele mele exit-uri ca antreprenor, este cel din Project Agora, care este un marketplace de publicitate programatică, o chestiune foarte complicat de construit, unde nu prea contează nimic altceva decât structura, logica și numerele mari și abilitatea de a lucra cu asta.
Nu o să mint, nu am fost niciodată un foarte mare fan al acestei zone. Sunt mai înclinat către partea de scris, vorbit și tot ce înseamnă exprimare mai degrabă artistică.
Dar, am un profund respect pentru matematică și științele exacte și am un profund respect pentru cei care performează în această zonă.
