25 de profesori din județele Constanța și Brăila au participat anul acesta la un curs care să le arate cum pot preda chimia altfel, într-un mod care să îi ajute pe copii să învețe mai în profunzime. Cursul „Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare”, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul financiar al Tenneco Romania Services a fost susținut de formatoarele Maria Corcoveanu și Rodica Răcășanu și a avut în centrul său predarea prin investigație.
„Cursul a încercat să le demonstreze profesorilor că folosirea metodei investigației și folosirea metodelor moderne în general, alături de metodele tradiționale, îi va conduce la obținerea unor rezultate mai bune pentru elevi. Nu neapărat rezultatele la examene, deși, bineînțeles, că și acestea sunt vizate. Însă, în primul rând, investigația științifică îi face pe elevi să gândească și le dezvoltă interesul pentru învățare”, spune Maria Corcoveanu, profesor de fizică la Colegiul Național „Radu Greceanu” din Slatina.
La fel ca predarea fizicii, predarea chimiei se bazează pe experimente care pot face ca orele să fie spectaculoase. Însă, este extrem de important felul în care este organizat întregul demers didactic, astfel încât elevii să rămână cu mai mult decât un spectacol de culoare și să ajungă să înțeleagă fenomenele studiate. Investigația face acest lucru posibil: pleacă de la o situație problemă, pe care elevii încearcă să și-o explice pe cont propriu, avându-l pe profesor drept facilitator.
De ce să folosești investigația în predarea științelor
„Aplicarea investigației stimulează gândirea logică și curiozitatea copiilor. Îi învață să observe, să formuleze eventuale răspunsuri la întrebări, să testeze ipoteze, să caute explicații. Le dezvoltă gândirea științifică în general”, subliniază Maria Corcoveanu, care folosește de multă vreme investigația în predarea fizicii. A avut ocazia să observe astfel efectele acesteia asupra copiilor. „Se schimbă modul în care elevii comunică și între ei, dar și cu profesorul. De obicei, îi întrebi pe elevi: Ați înțeles?, iar niciunul nu spune nimic. În momentul în care le dai situații concrete de rezolvat, încep să fie curioși, să pună întrebări, să caute răspunsuri și să demonstreze că acele răspunsuri sunt corecte. Mie asta mi se pare important, pentru că, în felul acesta, ne dăm seama ce înțeleg și ce nu înțeleg elevii noștri”, arată Maria Corcoveanu.
Formatoarea Rodica Răcășanu predă chimia la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni și aplică, la rândul său, de mulți ani învățarea prin investigație.
„De ce să folosești investigația în predarea științelor? Păi dacă nu faci investigație, copilul n-are cum să înțeleagă. El învață pur și simplu pentru notă, profesorul e mulțumit că și-a făcut materia, dar minusul este de ambele părți. Nu trebuie doar să bifezi că ai făcut predare și evaluare. Trebuie să te asiguri că există învățare. Investigația înseamnă învățare autentică, înseamnă învățare pe termen lung”, este de părere Rodica Răcășanu.
În timpul cursului, cei 25 de profesori au învățat să proiecteze unități de învățare, dar și să construiască pentru teste itemi care să evalueze în mod obiectiv competențele elevilor.
„Prin aplicarea metodei investigative, se realizează o mai bună planificare a lecțiilor, ținând cont de secvențele de învățare. Sarcinile sunt incluse gradual și se pregătește introducerea sarcinilor complexe, prin secvențele de învățare pe care profesorii le-au exersat. Un mare plus al metodei investigative, că tot se vorbește atât de mult despre de gândirea critică, este că aceasta este exersată în mod constant. Elevii sunt lăsați să exploreze, să investigheze mai mult. Numai că de aici se intră în cealaltă discuție – minusul că metoda necesită timp. Însă, după părerea mea, acest minus ar trebui să devină partea cea mai bună, să devină un plus. Copilul trebuie să aibă timp, să fie o planificare aerisită, ca să poată să exploreze și să investigheze”, spune Rodica Răcășanu.
O altă temă importantă a cursului a fost cum pot fi transformate competențele elevilor în comportamente observabile, care să poată fi evaluate prin teste. „La început, profesorilor li s-a părut greu să creeze un test. Realizând matricea de specificații, au înțeles, cred, în final, relația dintre competențele specifice și comportamentele observabile”, subliniază formatoare.
„Învățatul mecanic se uită”
Janeta Violeta Borandă are peste 24 de ani de experiență la catedră și predă chimia și fizica la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța.
În timpul cursului, a fost foarte interesată atât de structurarea unităților de învățare, cât și de partea de evaluare, unde profesorii au învățat să creeze teste pe niveluri de dificultate care să răspundă nivelului claselor – ușor, mediu, dificil. „Poți să evaluezi o competență în moduri diferite pentru a verifica nivelul la care a fost însușită. (…) Testele trebuie să fie obiective, un 7 la o clasă trebuie să aibă aceeași relevanță ca un 7 la o alta” , subliniază Janeta Violeta Borandă. A apreciat, în timpul cursului, atât flexibilitatea în abordarea noțiunilor, cât și faptul că noile informații au fost contextualizate în funcție de nevoile participanților.
În predare, a fost întotdeauna adepta ancorării materiei în realitate. „Elevii trebuie să înțeleagă că matematica pe care o învață le va folosi în viață, la fel cum se întâmplă cu fizica și cu chimia. Trebuie să înțeleagă cum se leagă fiecare noțiune de cealaltă, trebuie să învețe să își explice ceea ce văd. Tocmai de aceea, experimentele sunt de ajutor: elevii pot să observe substanțele, să vadă ce se întâmplă cu ele, să traducă apoi observațiile lor în noțiuni de chimie”, explică profesoara. Încearcă să le ofere mereu elevilor săi reprezentările noțiunilor pe care le învață, chiar și atunci când acest lucru este dificil. „Rețin foarte multe lucruri dacă le fac practic, dar, dacă discutăm despre atom, nu avem cum să îl punem pe masă. Atunci folosim grafică și simulare”, precizează ea.
Investigație dincolo de laborator
Profesorul de chimie Laurențiu Bulgaru, de la Liceul Teoretic „Carmen Sylva” din Eforie Sud, s-a numărat, la rândul său, printre participanții la curs.
„Investigația este foarte importantă, pentru că prin investigație dezvoltăm gândirea logico-matematică. Fără investigație, pur și simplu avem memorare și reproducere. Chimia, fizica, biologia nu pot fi învățate decât înțelegând fenomenele și, ca să putem să înțelegem, avem nevoie de investigație. Prin investigație, îl punem pe copil în situația de a vrea să descopere răspunsul la o întrebare. Îi dăm intriga, astfel încât să devină curios: de ce se întâmplă lucrurile așa și nu altfel?”, explică profesorul care are o experiență de 23 de ani la catedră.
Odată cu participarea la curs, a început să înțeleagă investigația în sens mai larg. „Mulți dintre profesorii de chimie, probabil și de fizică, vedeau investigația utilă doar pe partea de laborator. Așadar, în momentul în care spuneau investigație, se duceau cu mintea la lucrări de laborator, investigația se oprea la nivelul respectiv. Participarea la curs ne-a arătat că investigația poate fi și teoretică, nu doar practică, în timpul orelor de laborator”, spune Laurențiu Bulgaru.
Un exemplu concret de lecție în care a aplicat metoda investigației a fost la clasa a X-a, unde discuțiile au fost axate pe legăturile chimice din compușii organici. Profesorul a utilizat bile de plastic cu găuri dispuse diferit și bețișoare pentru a ilustra hibridizarea atomului de carbon. Elevii au fost implicați în investigarea modului în care atomii de carbon formează diferite tipuri de legături în funcție de structura lor, iar una dintre întrebări s-a referit la motivul pentru care unele bile aveau modele diferite, ceea ce i-a făcut curioși și i-a motivat să caute o explicație.
