„Ceea ce a fost la început doar inițiativa unui grup restrâns tinde să se generalizeze, ca bună practică, la nivelul întregului sistem educațional românesc”. 10 ani de „Fizica Altfel”

„În anul 2013, când am intrat în contact cu echipa proiectului „Fizica Altfel” nu știam nimic despre predarea prin investigație. Eram, însă, în căutarea unei metode de predare care să schimbe tiparul orelor pe care le desfășuram și care să revitalizeze interesul elevilor mei pentru studiul fizicii. Deși proiectul era încă la începuturile sale, am văzut în el o șansă care venea în întâmpinarea interesului meu de formare. Faptul că proiectul se născuse din dorința și din inițiativa unor profesori care, la fel ca și mine, erau în căutarea unei soluții pentru problemele observate în învățarea științelor, m-a făcut să îmi doresc să ader la echipa de proiect și să mă implic în problematica predării prin investigație”, povestește profesoara de fizică Gabriela Deliu, unul dintre oamenii care au contribuit semnificativ la evoluția proiectului „Fizica Altfel”. 

Și Laurențiu Badea, director adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea era în căutarea unei căi mai eficiente de a ajunge la elevii săi.

„Am încercat întotdeauna să predau fizica din perspectiva premiselor care au determinat fizicienii să descopere principiile și legile ei. Încercam un demers didactic cu elevii prin care să le dezvolt acestora competențele de cunoaștere prin metoda științifică, mai precis prin investigație. Deoarece, înainte de proiectul „Fizica Altfel”, nu exista ceva bine fundamentat și coerent în metodologia didactică a predării fizicii prin metoda investigației, încercările mele erau, mai degrabă singulare, din punctul meu de vedere, empirice, prin încercare – eroare – reîncercare”, spune Laurențiu Badea, care este coordonator județean în cadrul mecanismului de sprijin dezvoltat de centrul de Evaluare și Analize Educaționale.

 La rândul lor, profesorii Camelia Tabără și Constantin Rus, din Bistrița Năsăud, care au contribuit semnificativ la „Fizica altfel”, simțeau nevoia de o „resetare”.

Însă erau neîncrezători că în România se poate produce o reformă a predării științelor. „Începuse deja o perioadă în care fizica intra încet și parcă ireversibil într-un con de  umbra și simțeam nevoia de resetare. Ca orice început a fost privit cu scepticism, cumva acceptăm că se poate face ceva dar nu credem că la noi funcționează pe termen lung și generalizat”, explică ei.

Căutând să le retrezează elevilor lor interesul pentru științe, au ajuns la „Fizica altfel”. Proiectul inițiat de CEAE a introdus metoda investigației în predarea acestei materii și avea să se producă, în 10 ani, o schimbare semnificativă. „Foarte mulți profesori au ajuns să interacționeze cu proiectul și să conștientizeze că se poate altfel, că e util și eficient. A apărut tot mai insistent din partea societății imperativul de a schimba paradigma lecției și a raportului profesor – elev”, spun Camelia Tabără și Constantin Rus.

„Metoda investigației a pătruns în mod ireversibil și în școlile din România”

Gabriela Deliu a observat cum metoda investigației devine din ce în ce mai prezentă în predarea fizicii. „Lucrurile poate că nu au avut o dinamică accelerată, dar, prin fiecare profesor participant la cursurile de formare derulate prin proiect, metoda investigației a pătruns în mod ireversibil și în școlile din România. Ceea ce a fost la început doar inițiativa unui grup restrâns tinde să se generalizeze, ca bună practică, la nivelul întregului sistem educațional românesc, iar acest lucru mi se pare extraordinar”, subliniază ea. 

A privit timpul petrecut în proiect drept o oportunitate de dezvoltare profesională. „La intrarea mea în proiect mi-am dorit să aflu răspuns la o problemă care mă frământa și la care nu reușisem să găsesc un răspuns.  Timpul petrecut în proiect, cu echipa de proiect, mi-a adus mult mai mult decât atât, a fost un timp al transformării, al creșterii și dezvoltării mele profesionale. Nici un alt proiect la care am participat nu m-a marcat în modul în care a făcut-o proiectul „Fizica Altfel””, mărturisește Gabriela Deliu. 

„A fost ceva de-a dreptul salvator pentru evoluția mea ca dascăl de fizică”

Și Laurențiu Badea vorbește despre felul în care proiectul „Fizica Altfel” l-a ajutat să evolueze profesional.

„A fost ceva de-a dreptul salvator pentru evoluția mea ca dascăl de fizică. Pur și simplu am simțit și simt că aici îmi este locul, în acest proiect, că aici mă potrivesc eu pe deplin, cu stilul meu și aspirațiile mele profesionale. Pentru mine, „Fizica Altfel” este un fel de „acasă” din punct de vedere profesional! Aici am întâlnit oameni minunați, profesori de fizică și nu numai, cu care în sfârșit puteam să-mi împărtășesc valorile, crezul meu ca dascăl, aspirațiile, aici m-am integrat într-o comunitate în care mă simt ca peștele în apă. 

Aici are cine să-mi mențină speranța construirii unui sistem de educație mai bun, prin simplul fapt că acești colegi ai mei există, am devenit din ce în ce mai mulți și vom fi și mai numeroși având cam aceleași mentalități  privitoare la educație și învățare. Am de la cine să învăț, am de la cine să mă inspir, am cu cine să mă sfătuiesc, am cui să-i comunic ce gândesc și ce cred.

Aici mă simt cu adevărat util, mi se dă posibilitatea să pun umărul, să contribui și eu la reformarea, cu adevărat a predării fizicii și a științelor, în general și să văd că această contribuție este luată în seamă și valorificată. Doar aici, în proiectul „Fizica Altfel” am simțit așa ceva”, spune el.

„Mă bucur pentru fiecare oră în care văd că elevii mei sunt implicați”

Gabriela Deliu vorbește despre efectul pe care predarea prin investigație îl are asupra elevilor. „Mă bucur pentru fiecare oră în care văd că elevii mei sunt implicați, când pot construi cu ei și pentru ei experiențe de învățare utile, pe care le vor purta cu ei toată viața”, arată ea.

De ce crede că ar mai fi nevoie în viitor în ceea ce privește predarea fizicii în România? „Contextul pandemic în care ne-am aflat ne-a împins să utilizăm, în investigațiile științifice efectuate cu elevii, softuri de simulare a fenomenelor fizice. Acestea au fost nu doar de mare ajutor, dar sunt pe placul elevilor noștri, copiii erei digitale. Cred că, pe lângă utilizarea efectivă a instrumentelor didactice cu care realizăm la clasă partea experimentală, avem nevoie de astfel de softuri, asociate fenomenelor fizice studiate, pe care încercăm să le integrăm în lecțiile noastre”, punctează ea.

Camelia Tabără și Constanti Rus apreciază „efortul inițiatorilor de asigura continuitatea proiectului, în diverse forme și etape ale organizării lui”. „Am regăsit cu satisfacție elementele de bază ale proiectului  Fizica altfel la cursurile CRED”, punctează ei.

Iar Laurențiu Badea îl consideră un exemplu de bune practici. „Din punctul meu de vedere, „Fizica Altfel” ar trebui să fie un model pentru toate celelalte discipline de învățământ. Ar trebui să devină un program național – model pentru reforma veritabilă a educației în România, program care să fie finanțat de la buget așa cum ar trebui, program care să fie inclus în politicile statului pentru reformarea felului în care copiii noștri, tinerii noștri învață, se educă.