Ion Alexandru are peste două decenii de experiență în jurnalism sportiv și televiziune. Din 2019 este redactor-șef al Eurosport, după un parcurs profesional care a inclus roluri de editor, producător, prezentator și voice-over la ProTV, precum și experiență de comentator pentru fotbal, handbal, tenis și alte sporturi. Este, de asemenea, profesor universitar asociat în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
Într-un domeniu în care analiza rapidă a informației, observarea tiparelor, capacitatea de a lua decizii și de a explica lucruri complexe într-un mod clar sunt esențiale, Ion Alexandru vede în matematica studiată în școală o sursă importantă pentru dezvoltarea gândirii analitice. Experiența sa profesională, construită la intersecția dintre jurnalism, sport, comunicare și educație, i-a arătat că modul de a gândi format în anii de școală rămâne relevant mult după ce formulele și problemele au fost uitate.
„Fără curiozitate nu există progres! Curiozitatea este motorul prin care eficiența învățării funcționează”, spune Ion Alexandru în interviul pentru blogul nostru, în care vorbește despre felul în care matematica și științele exacte ne pot influența modul de a gândi și despre nevoia de a le preda mai aplicat, mai aproape de lumea reală.
De anul trecut, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale derulează proiectul Matematica Altfel, care își propune să le ofere profesorilor români de gimnaziu resurse pedagogice prin care matematica să devină mai ușor de înțeles. În centrul acestuia, se află învățarea prin investigație, o abordare răspândită la nivelul țărilor din UE.
1. Când te uiți înapoi la anii de școală, ce ți se pare că ți-a folosit cel mai mult în viața de adult? Ce ai învățat atunci și folosești și astăzi, chiar dacă nu îți dai seama mereu?
Am fost un elev de nivel mediu din multe puncte de vedere și, deși în liceu am făcut parte dintr-o clasă în care se studia matematica intensiv, nu am ales o carieră într-un domeniu tehnic. Nu mi-am dat seama atunci că rigoarea matematicii mă va ajuta zi de zi în planificarea taskurilor ca manager al diviziei digitale din cadrul Eurosport România.
2. Cum te-ai înțeles cu matematica și cu celelalte științe exacte în școală? Au fost materii care ți-au plăcut sau care ți-au rămas în minte într-un mod special?
Matematica a fost pentru mine o materie care mi-a pus probleme și m-a făcut să ies din zona de confort. Asta, bineînțeles nu m-a bucurat în acele momente, dar, cu timpul, s-a dovedit că a avut multe aspecte pozitive.
Materiile mele preferate au fost geografia și istoria, în această ordine. Îmi amintesc, totuși, cu plăcere de momentele în care doamna profesoară Revencu, de la Liceul „Matei Basarab”, mi-a deschis ochii către matematică și mi-a arătat utilitatea ei.
3. Ce crezi că te-ar fi ajutat, ca elev, să te apropii mai ușor de științele exacte și să le înțelegi mai bine relevanța pentru viața de zi cu zi? Ai fi avut nevoie să vezi mai multe aplicații practice, să înțelegi „de ce”-ul din spatele formulelor sau de o altă abordare?
Aplicațiile practice sunt mereu modul prin care elevii pot înțelege științele exacte. Este nevoie însă și de disponibilitatea profesorilor de a pune accent pe aspectul practic.
Elevii au fost, sunt și vor fi motivați de un rezultat cât mai palpabil al unor formule abstracte, la prima vedere.
4. Crezi că matematica și științele naturii (chimie, fizică, biologie) ne influențează felul de a gândi, chiar dacă nu urmăm o carieră tehnică? În ce fel crezi că ne pot ajuta în viața de zi cu zi?
Eu sunt un om care învață zi de zi. Iubesc să acumulez informații noi și să le găsesc întrebuințări din cele mai diverse. Acest mod de gândire a fost implantat adânc de matematică.
Chiar dacă lucrez într-un domeniu care aparent nu are legătură cu științele exacte, sunt convins că pregătirea din copilărie și adolescență mă ajută să-mi ordonez viața.
5. Privind la domeniul în care lucrezi, vezi vreo legătură între ceea ce faci și matematica sau științele naturii? Poate în modul de a analiza informația, de a observa tipare, de a rezolva probleme sau de a lua decizii?
Cred că există o legătură puternică între modul de gândire analitică, indiferent de domeniul în care cineva lucrează și matematica pe care a studiat-o în școala generală și liceu.
Atunci nu aveam cum să-mi dau seama, dar acum îmi este clar acest lucru.
6. Ce abilități crezi că sunt esențiale astăzi – gândirea logică, creativitatea, rezolvarea problemelor atipice, capacitatea de a analiza informații, adaptabilitatea? Și cum crezi că pot contribui științele exacte la dezvoltarea lor?
Toate cele enumerate fac parte din pachetul pe care noi, adulții, încercăm să-l punem pe tavă în fața angajatorilor. Toate sunt necesare pentru a reuși în viață, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal.
Am vorbit despre profesie, dar este momentul să trecem la planul personal. Cu toții ne dorim ca adaptabilitatea, creativitatea, capacitatea de a analiza situații sau de a rezolva probleme atipice să se îmbine cu gândirea analitică în viața de familie.
Aceste ingrediente fac o casă foarte bună pentru dezvoltarea unor relații sănătoase și durabile.
7. Crezi că există o legătură între curiozitate și eficiența învățării, indiferent de domeniu? Cât de important este să înveți să-ți pui întrebări și să cauți singur răspunsurile?
Fără curiozitate nu există progres!
Curiozitatea este motorul prin care învățarea devine mai eficiență. Dacă mai pui și pasiune pentru un anumit domeniu, deja lucrurile devin din ce în ce mai interesante.
Indiferent de domeniu, un om curios va căuta răspunsuri și, în final, va avea satisfacția descoperirii acestora.
8. Cum ți se pare ideea de a învăța matematica și științele naturii „altfel” – pornind de la întrebări și probleme din lumea reală, prin investigație și experiment, și nu doar prin memorarea unor formule și algoritmi de calcul și prin rezolvarea de probleme? Crezi că o astfel de abordare i-ar putea ajuta pe copii să înțeleagă mai bine și să vadă mai clar utilitatea acestor materii?
Consider că este singura soluție viabilă de a stârni interesul unor elevi bombardați cu informații.
Suntem într-o eră în care copiii sunt la un click distanță de aproape orice răspuns. De aceea, explicarea practică a modalității prin care s-a ajuns la acel răspuns este esențială în dezvoltarea lor ca oameni.
9. Prin ce dificultăți trece sau a trecut copilul tău în relația cu matematica și cu celelalte științe exacte? Ce ți-ai dori sau ți-ai fi dorit să se schimbe în modul în care sunt predate aceste materii?
Copiii mei au învățat, cu bune și cu rele, în sistemul Waldorf, de la grădiniță și până în clasa a VIII-a. Da, este un sistem alternativ în care se pune accent pe partea artistică, pe empatie și pe echipă. Matematica nu este una dintre materiile de bază și, de aceea, unul dintre băieți a avut de suferit, pentru că este pasionat de științele exacte.
Modul de predare trebuie reevaluat. O abordare ceva mai aplicată, cu cât mai multe experimente, cu cât mai multă practică ar aduce câștiguri pentru elevi.
10. Dacă ai putea să le transmiți elevilor de azi un singur mesaj despre școală, educație și de ce merită să învețe, care ar fi acela?
Mesajul este simplu: Fiți curioși, puneți profesorii la încercare și doborâți bariere.
Școala este o etapă importantă a vieții, iar cei care reușesc să termine acești ani plini de cunoștințe și experiențe vor avea de câștigat mai departe în viață.
