România a început negocierile de aderare la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD), din care fac parte 38 de state, între care SUA, Marea Britanie, Australia, Austria, Franța, Germania, Polonia, Spania, Suedia, Elveția și Ungaria. O analiza făcută de OECD economiei României arată că aici productivitatea este la două treimi din media înregistrată în țările OECD, iar piața muncii se confruntă cu serioase provocări.
„Populația cu vârstă de muncă a scăzut datorită îmbătrânirii și emigrației. Și în trecut lipsa de forță de muncă a împiedicat dezvoltarea economică și acest lucru va continua și în viitor. Este necesară îmbunătățirea participării și asigurarea că forța de muncă are competențele necesare. Integrarea pe piața muncii a persoanelor cu niveluri scăzute de educație, mai ales în rândul tinerilor, femeilor și a populației roma este o provocare. Participarea este destul de scăzută în rândul anumitor categorii de persoane”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general a OECD.
Potrivit OECD, România este în urma celor mai multe țări din rândul organizației când vine vorba de asigurarea accesului la educație de calitate, sănătate, locuințe și transport. „Aplicarea mai multor politici active pe piața muncii și îmbunătățirea accesului la școli vocaționale bune și la educație de calitate pentru adulți ar contribui la eliminarea neconcordanțelor dintre cererea și oferta din acest domeniu. Îmbunătățirea competențelor și a oportunităților de muncă ar ajuta, de asemenea, la reducerea fluxului de emigranți români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea ce privește forța de muncă și competențele”, consemnează studiul dedicat țării noastre.
Concentrată pe dezvoltarea economică a țărilor membre, OECD acordă o importanță specială educației, pe care o consideră un factor determinant pentru prosperitatea unei națiuni. Putem spune că organizația insistă mai mult chiar decât Comisia Europeană pe corelația dintre educația de calitate și dezvoltarea economică, iar procesul de aderare ar putea însemna pentru România o șansă de a corecta deficiențe ale sistemului de învățământ asupra cărora aderarea la UE nu a avut niciun fel de impact. OECD este organizația care administrează la nivel global testele PISA, oferind sistemelor de educație de pe tot globul un cadru unitar de evaluarea a competențelor din domeniile citire, matematică și științe. Cu ajutorul său, statele care participă la testarea OECD au acces la o radiografie a punctelor slabe pe care le au în formarea capitalului uman și care au consecințe negative asupra dezvoltării economice din deceniile ce vor urma. În ultimii ani, decalajul pe care România îl avea față de țările OECD la testele PISA nu doar că nu s-a diminuat, ci a crescut.
Analiza pe care OECD a făcut-o României și pe care dat-o publicității zilele trecute arată o serie de minusuri serioase ale țării noastre în ceea ce privește formarea capitalului uman.
Unul din graficele prezentate se referă la impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor înregistrate de elevi la citire, care în România este extrem de mare, țara noastră aflându-se pe locul al doilea la acest capitol după Ungaria.
Tabelul de mai sus indică un nivel crescut al inechității în educație, arătând că elevii din medii sărace obțin rezultate mai slabe decât copiii din familii mai înstărite. Asta vorbește despre impactul redus pe care școala îl are în formarea elevilor, o realitate cauzată de eșecul de a oferi o educație de calitate pentru toți copiii. „România este printre țările în care mediul socio-economic are cel mai mare impact asupra performanței școlare. Prea mulți tineri abandonează școala înainte de a căpăta competențele necesare pentru a ajunge pe piața muncii. Închiderea școlilor datorită crizei pandemice a aprofundat aceste disparități de învățare și inegalități privind accesul la educație”, spune Mathias Cormann, secretarul general a OECD.
Așadar, România are o rată crescută de părăsire timpurie a școlii ceea ce înseamnă că tinerii ajung să candideze pentru un loc pe piața muncii fără să aibă competențele necesare.
Și mai grav de atât, după terminarea școlii foarte puțini adulți mai urmează forme de educație continuă, care să le permită să își dezvolte competențele și să obțină un job care necesită calificare mai înaltă.
Potrivit OECD, îmbunătățirea accesului la educație de calitate și formare reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care pot contribui la redresarea economică și la creșterea nivelului de trai.
