Pentru profesoara Ecaterina Vasile (foto), care predă chimie la Școala Gimnazială Strejești, județul Olt, învățarea prin investigație a adus la clasă „o altă dinamică”. Din simpli spectatori, care așteptau ca profesorul să le livreze informația, elevii au devenit participanți activi în propria lor formare.
Dacă la început, elevii aveau teamă de formulele abstracte care trebuie memorate, acum chimia a devenit pentru ei o știință aplicată, conectată la realitate și utilă în explicarea fenomenelor din lumea care îi înconjoară, spune doamna profesoară Vasile. Indiciul este chiar sclipirea de interes din ochii copiilor.
Ecaterina Vasile: Cred că această metodă le-a redat (elevilor) încrederea în propriile forțe și le-a sporit stima de sine.
„Nu mai așteaptă ca doar profesorul să le dea răspunsul corect”, spune doamna profesoară. Încearcă să deducă singuri, să-și formuleze ipoteze, să obțină date experimentale și să analizeze. „Cred că au dobândit capacitatea de a deduce concluzii științifice fundamentate fără a aștepta ca profesorul să le valideze imediat sau să aștepte un algoritm pe care li-l oferă profesorul și ei doar să-l urmeze”, spune doamna profesoară Vasile.
De asemenea, lucrul în echipă a devenit mult mai atractiv: își împart sarcini, ascultă părerile colegilor, își argumentează concluziile când nu sunt de acord. Dacă un experiment nu le iese din prima, nu sunt descurajați. Încearcă să afle unde au greșit ca să o ia de la capăt.
Impresionantă a fost pentru doamna profesoară implicarea elevilor care aveau un ritm mai lent de învățare. Unii au dovedit reale abilități practice, spirit de observație, logică aplicată și dexteritate în manipularea aparaturii de laborator. „Cred că această metodă le-a redat încrederea în propriile forțe și le-a sporit stima de sine”, spune profesoara.
Una dintre provocările cu care se confruntă atunci când folosește la clasă învățarea prin investigație este gestionarea timpului. 50 de minute nu sunt mereu suficiente când aplici această metodă, pentru că elevii trebuie să-și construiască singuri experimente, să noteze datele, să tragă concluzii din ceea ce au lucrat.
„Orele devin mai atractive”, spune cu bucurie doamna profesoară. „Eu, cel puțin, cred că mi-am recapătat satisfacția profesională (…). Dacă, la sfârșit, elevii te întreabă «când mai facem experimente», înseamnă că toată lumea a fost fericită și câștigată”.
Prof. Veronica Lile: Când au ocazia să experimenteze, elevii devin mult mai activi
Și pentru doamna profesoară Veronica Lile (foto), de la Liceul Teoretic Videle, județul Teleorman, după începerea aplicării la clasă a învățării prin investigație, elevii au devenit mai implicați, mai dornici să găsească singuri explicații pentru fenomenele observate.
Dacă înainte așteptau ca profesorul să le ofere răspunsuri, prin activitățile investigative, elevii au început să formuleze întrebări, să emită ipoteze, să observe, să compare și să tragă concluzii pe baza propriilor observații. Și-au dezvoltat capacitatea de a gândi critic și de a rezolva probleme, fiind încurajați să caute explicații și soluții. Le-a crescut încrederea în propriile capacități, pentru că au avut posibilitatea să descopere și să formuleze singuri răspunsuri.
Cea mai surprinzătoare schimbare a venit dinspre elevii mai puțin activi, care s-au implicat în activitățile investigative și au avut idei interesante. „Atunci când primesc ocazia să descopere, să experimenteze și să își exprime propriile idei, elevii pot deveni mult mai activi decât într-o lecție bazată predominant pe transmiterea informațiilor.”
Aici apare rolul profesorului de a crea situații de învățare, de a adresa întrebări provocatoare, de a ghida elevii și de a-i ajuta să își formuleze propriile concluzii. Dar această schimbare îi pune profesorului în față încă o provocare: să renunțe la controlul total asupra desfășurării lecției și să accepte că elevii pot ajunge la răspunsuri pe căi diferite.
Chimia Altfel a însemnat și o schimbare de perspectivă: mai puțin accent pe transmiterea răspunsurilor și mai mult accent pe crearea situațiilor în care elevii pot descoperi singuri răspunsurile.
Rodica Răcășanu: Profesorii care-și schimbă modul de predare sunt motivați de dorința de a obține o învățare autentică
Doamna profesoară Rodica Răcășanu (foto) formator al cursului Chimia Altfel și profesor la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Moreni, consideră că majoritatea profesorilor au înțeles beneficiile învățării prin investigație mai ales atunci când au avut ocazia să participe ei înșiși la activități investigative și să experimenteze rolul elevului. Profesorii au observat că această abordare stimulează curiozitatea, dezvoltă gândirea științifică și critică, crește implicarea elevilor și favorizează înțelegerea profundă a conceptelor, nu doar memorarea lor.
Un aspect important a fost faptul că exemplele prezentate au fost adaptate programei școlare și realității din clasă, ceea ce i-a ajutat pe profesori să vadă că învățarea prin investigație nu este doar un model teoretic, ci o strategie didactică aplicabilă și eficientă.
Desigur, nivelul de înțelegere și implicare a fost diferit de la un profesor la altul. Cei care au aplicat pe timpul cursului metoda investigativă sau au fost deschiși, au înțeles mai rapid potențialul acestei strategii didactice, în timp ce alții au rămas mai rezervați, având nevoie de timp și de experiențe suplimentare pentru a căpăta încredere.
Schimbarea practicilor didactice presupune într-adevăr un efort important. Profesorii trebuie să-și regândească proiectarea activităților de învățare, să accepte un rol mai degrabă de facilitator al învățării și să gestioneze situații în care elevii explorează, formulează ipoteze și construiesc propriile explicații, avertizează Rodica Răcășanu.
Cei mai mulți dintre profesori sunt dispuși să facă acest efort, mai ales dacă schimbarea se produce treptat și beneficiază de resurse și sprijin din partea comunității de practică, spune doamna profesoară. Experiența arată că profesorii adoptă mai ușor metode noi când observă efecte pozitive asupra elevilor, fără a pierde controlul asupra demersului didactic.
Este firesc ca unii profesori să manifeste reticență, invocând lipsa timpului, presiunea programei, lipsa materialelor necesare sau „dezordinea” care apare în activitățile colaborative. De aceea, formarea continuă și exemplele de bună practică rămân esențiale pentru susținerea schimbării, spune profesorul formator Rodica Răcășanu.
Profesorii care aleg să își schimbe modul de predare sunt motivați în primul rând de dorința de a obține o învățare autentică și de a vedea elevi mai implicați, mai curioși și mai capabili să gândească independent, spune doamna profesoară. Un alt factor important îl reprezintă satisfacția profesională: când observă că elevii pun întrebări, colaborează, argumentează și descoperă singuri explicațiile. Pentru mulți dintre profesori, dorința de a rămâne relevanți profesional și de a răspunde nevoilor generațiilor actuale de elevi constituie o motivație puternică pentru schimbare. Cu alte cuvinte învățarea capătă sens și relevanță, conchide doamna profesoară.
Daniela Nane: Nu cred că schimbarea se produce imediat după participarea la un curs
Pentru Daniela Nane (foto), formator la cursul Chimia Altfel, profesorii au dovedit că au înțeles beneficiile învățării prin investigație chiar prin ceea ce au realizat în cadrul activităților practice, colaborative și cele pentru portofoliul final de evaluare. Au proiectat planificări calendaristice și unități de învățare centrate pe competențe, au elaborat fișe de lucru pentru activități investigative asociate unor conținuturi din programa de chimie, iar realizarea portofoliului i-a pus în situația de a reflecta asupra lucrurilor învățate și aplicate la clasă pe durata formării.
La început au fost reticenți față de maniera diferită de derulare a cursului comparativ cu ce erau obișnuiți. Pe măsură însă ce au lucrat la propriile exemple, au început să identifice singuri conținuturi și contexte în care investigația poate fi integrată natural.
Schimbarea practicii didactice presupune, într-adevăr, un efort, recunoaște Daniela Nane. Pentru că înseamnă ieșirea dintr-o zonă de confort construită în ani de experiență. „Din acest motiv, nu cred că schimbarea se produce imediat după participarea la un curs”, spune doamna profesoară Nane. „Mi se pare realist să cred că nu toți vor schimba imediat modul de predare. Mă aștept, mai degrabă, ca mulți dintre ei să înceapă cu activități investigative punctuale, iar pe măsură ce vor vedea reacția elevilor și vor căpăta mai multă încredere, să extindă treptat această abordare”, spune doamna Nane. Principala motivație pentru a o face este dorința de a-i implica mai mult pe elevi în procesul de învățare, pentru că le este din ce în ce mai dificil să mențină interesul elevilor. Or, folosind metoda investigativă, profesorii îi provoacă pe elevi să gândească și să participe activ.
Foarte important este și schimbul de experiență dintre profesorii veniți din cele patru județe (Olt, Vrancea, Vâlcea, Teleorman). „Au discutat deschis despre provocările pe care le întâmpină și au împărtășit exemple din propria practică. Mi s-a părut că aceste discuții au fost la fel de valoroase ca activitățile propriu-zise, pentru că le-au confirmat că și alți colegi își pun aceleași întrebări și caută soluții”, spune doamna profesoară Nane. Tocmai acest sentiment de apartenență la o comunitate preocupată de îmbunătățirea practicii didactice poate constitui un factor important de motivare, remarcă doamna Nane.
