În urmă cu 10 ani, Comisia Europeană identifica o mare problemă în sistemele de educație din UE: scăderea alarmantă, confirmată prin mai multe studii, a interesului tinerilor pentru studierea științelor naturii și a matematicii. În ciuda numeroaselor proiecte și acțiuni care erau implementate pentru a inversa trendul, rezultatele rămâneau modeste. „Dacă nu se iau măsuri mai eficiente, capacitatea Europei de a inova pe termen mai lung și calitatea cercetări vor scădea la rândul lor. Mai mult decât atât, în cadrul populației generale, achiziția de abilități necesare în toate domeniile vieții, într-o societate din ce în ce mai dependentă de cunoaștere, este de asemenea sub amenințare”, arăta Comisia Europeană. Oficialii europeni au numit atunci un grup de experți care să identifice soluțiile și bunele practici care ar putea să aducă le readucă copiilor și tinerilor interesul pentru știință.
Lipsa de interes față de științe se datorează felului în care sunt predate
Astfel a apărut raportul „Educația științifică ACUM: o pedagogie reînnoită pentru viitorul Europei”, un document de referință în gândirea politicilor educaționale în ceea ce privește științele naturii și matematica la nivel european. Acesta statuează că lipsa de interes față de științe se datorează în cea mai mare parte felului în care sunt predate și, din acest motiv, analiza și recomandările experților vizează tocmai acest aspect.
Prima soluție găsită de aceștia a fost trecerea de la un model pedagogic bazat în cea mai mare parte pe metode deductive, la unul bazat într-o mai mare măsură pe metode inductive. Metoda investigației este o metodă inductivă foarte eficientă pentru ştiinţele naturii (fizică, chimie, biologie). La matematică se folosește o altă metodă de tip inductiv.
Metoda investigației, eficientă în cazul tuturor tipurilor de elevi
„Educația științifică prin metoda investigației și-a dovedit eficacitatea în creșterea interesului copiilor și studenților și a nivelului de cunoaștere, stimulând, în același timp, și motivația profesorilor. Această metodă este eficientă în cazul tuturor tipurilor de elevi, de la cei mai slabi la cei mai capabili, și este compatibilă pe deplin cu ambiția și cu excelența. Cel mai adesea, învățarea prin metoda investigației s-a dovedit benefică în promovarea participării fetelor la activitățile științifice. Și, în final, învățarea prin investigație și abordările tradiționale, deductive, nu se exclud una pe cealaltă și ar trebui combinate la orele de știință pentru a se potrivi diferitelor structuri mentale și grupuri de vârstă”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Mai mult decât atât, metoda investigației oferă oportunități de colaborare între stakeholderii de la nivelul educației formale și informale deopotrivă și permite implicarea în actul educațional a firmelor, oamenilor de știință, cercetătorilor, inginerilor, dar și a consiliilor locale și asociațiilor de părinți.
Un rol extrem de important în cadrul acestui model educațional îl au profesorii și, din acest motiv, este necesară crearea unei rețele de dascăli, apartenența la aceasta ajutându-i să își perfecționeze metodele și să își crească motivația.
Printre recomandările făcute se numără aceea ca factorii de decizie să ceară luarea de măsuri pentru îmbunătățirea educației științifice organizațiilor care au această misiune la nivel local, regional și național. Experții recomandă introducerea învățării prin metoda investigației, crearea unei rețele de profesori care să îi ajute să își îmbunătățească activitatea, stimularea implicării fetelor în domeniul științific, dar și promovarea participării autorităților și comunităților locale în reforma predării științelor în cadrul unor acțiuni de cooperare desfășurate la nivel european.
În ceea ce privește învățarea prin metoda investigației, autorii raportului atrag atenția că aceasta nu implică experimente sofisticate făcute cu ajutorul unor echipamente scumpe. Dimpotrivă, cele mai multe sunt foarte simple și sunt duse la bun sfârșit cu ajutorul lucrurilor obișnuite aflate la îndemână.
Învățarea prin metoda investigației a fost introdusă în țări care acum sunt date ca exemplu în ceea ce privește predarea științelor, precum Germania și Polonia.
În România, învățarea prin investigație este folosită în cadrul programului Fizica Altfel, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Peste 1.600 de profesori o aplică astăzi la ore în școli de pe tot cuprinsul țării.
