Considerăm că principala problemă a sistemului de învățământ preuniversitar din România este calitatea sa slabă. Aceasta este și principala cauză a rezultatelor slabe obținute la cele 2 teste internaționale, PISA și TIMSS, unde ne situăm constant pe unul din ultimele 2 locuri între țările din UE. Procentul elevilor de 15 ani care sunt în zona analfabetismului funcțional era în 2022 de peste 46%. (alfabetizarea funcțională are 3 componente: literația, alfabetizarea științifică și cea matematică). Competențele măsurate prin testările PISA sunt relevante pentru viitorii adulți. În formularea lor s-a ținut cont atât de abilitățile de care este/ va fi nevoie pe piața muncii, cât și de faptul că economia a devenit foarte dinamică (un adult își schimbă specializările de-a lungul vieții active de minim 3-4 ori). Cei de la World Economic Forum scriu în rapoartele anuale despre cât de importante sunt acum gândirea critică, creativitatea, abilitățile de tip ”problem-solving” etc.
Prin programele Fizica Altfel și Chimia Altfel, demarate în 2011 și 2016, am adresat problema analfabetismului științific. În 2024, am demarat programul Matematica Altfel, prin care adresăm analfabetismul matematic.
Obiectiv care poate fi atins peste 10 ani: să se ajungă la o distribuție normală a elevilor români pe nivelele PISA în ceea privește atât alfabetizarea științifică, cât și cea matematică. Acest lucru se întâmplă când distribuția elevilor este simetrică față de axa mediană a graficului (trece prin nivelul 3). Un asemenea obiectiv este posibil să fie atins dacă se fac pașii necesari.
Un exemplu de țară unde a avut loc o astfel de schimbare este Portugalia; ea s-a produs în 9 ani pe ceea ce înseamnă alfabetizarea științifică (a se vedea graficul de mai jos).
Dinamica pe 9 ani în Portugalia a distribuției pe nivelele PISA a alfabetizării științifice
Una din cauzele analfabetismului funcțional ridicat este utilizarea la clasă a unor metode de predare-învățare ineficiente. Faptul că există probleme cu vechile metode de predare-învățare a fost subliniat la nivelul U.E. încă din anul 2007, când Comisia Europeană a recomandat ca în cazul educației științifice să se treacă de la metode deductive la metode inductive.
Comisia Europeană a început în 2010 finanțarea mai multor programe mari, în care s-au pilotat metode de predare-învățare inductive. Este vorba despre programe cum ar fi MASCIL, Fibonacci, PRIMAS, ASSIST –ME. În toamna lui 2025, în Monitorul Educației și Formării, publicat de Comisia Europeană, găsim recomandarea explicită făcută României de a utiliza metoda investigației în predarea științelor exacte.
