OECD și UNICEF: „România trebuie să alinieze evaluarea elevilor la competențele promovate de noul său curriculum”

By May 5, 2017Blog

România a integrat recent competențele cheie în curriculumul național, iar scopul ultim al acestui demers este schimbarea educației și orientarea ei înspre crearea de absolvenți împliniți la nivel personal, care să fie buni cetățeni și care să își găsească locul într-o societate modernă și într-o economie competitivă. Acest lucru nu este însă suficient pentru schimbarea procesului de învățare, se arată în studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, realizat de OECD, în cooperare cu UNICEF și Guvernul României.

„Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze”

Pentru ca școala românească să poată dezvolta competențe este nevoie de un sistem de evaluare viabil, adaptat curriculumului, care nu doar să măsoare ceea ce este de așteptat să știe elevii, ci să structureze procesul de predare-învățare. Aşa cum se poate observa în imagine, CEAE consideră că sunt 3 demersuri care trebuie finalizate/ demarate urgent: formularea de competenţe relevante pentru momentul când elevii vor deveni adulţi (ţine de programele şcolare), utilizarea la clasă a unor metode de predare-învăţare prin care pot fi formate aceste competenţe elevilor (apar la “sugestii metodologice” în programele şcolare) şi conceperea unor instrumente de evaluare (sumativă şi formativă) prin care asemenea competenţe pot fi măsurate (este în responsabilitatea CNEE). Dacă în ceea ce priveşte primele două demersuri, putem spune că s-au făcut paşi semnificativi (cel puţin la câteva discipline), pe partea de evaluare stăm foarte prost. Acest punct de vedere îl regăsim şi în studiul OECD, formulat însă mai diplomatic. 

„Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze, în condițiile în care cadrele didactice și elevii vor să obțină performanțe bune la evaluări și, prin urmare, predau și învață în funcție de sistemul de evaluare, nu de curriculum”, avertizează documentul citat. Cu alte cuvinte, dacă evaluarea continuă să se concentreze pe cuantificarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în baza materiei predate, va crea un impediment major în realizarea schimbării urmărite în educație prin curriculum, explică autorii raportului. Evaluările naționale traduc, în mare parte, performanța  prin rezultatele școlare și nu reflectă abilitățile variate sau competențele complexe, necesare într-o economie modernă.

 

Așteptări de învățare diferite și reguli neclare la examenele naționale

Studiul subliniază faptul România „trebuie să alinieze evaluarea elevilor la competențele promovate de noul său curriculum”. În acest sens, România trebuie să găsească o mai bună utilizare a evaluărilor naționale pentru clasa a II-a și a VI-a. În plus, menționează raportul, sunt necesare reforme la nivelul examenelor naționale, în condițiile în care curriculumul și examenele de la clasele a VIII-a și a XII-a stabilesc, la ora actuală, așteptări de învățare foarte diferite, creând reguli neclare pentru elevi și profesori.

O altă observație legată de examinările cu miză ridicată este legată de faptul că  absența unor măsuri de reducere a impactului lor „are consecințe negative asupra învățării, motivației și evoluției elevilor. În viitorul apropiat, România ar trebui să se concentreze asupra creșterii calității și a echității evaluării de la clasa a VIII-a, în sprijinul schimbărilor pozitive prevăzute în noul curriculum la nivelul procesului de predare și învățare”.

 

Rolul standardelor de învățare

Studiul OECD și UNICEF vorbește și despre standardele de învățare, care, deși sunt incluse în noul curriculum, nu dețin în niciun caz rolul central. În timpul interviurilor cu profesorii, „nu s-a făcut vreo referire la modul în care acestea ghidează predarea orei sau cum influențează evaluarea la clasă sau feedback-ul oferit elevilor”, arată sursa citată.

Pentru îmbunătățirea sistemului de evaluare, autorii raportului recomandă României să acorde atenție standardelor de învățare și descriptorilor performanței. Pentru aceasta aste nevoie de specificarea clară a nivelului estimat de învățare al elevilor și a caracteristicilor-cheie ale activității realizate de elevi, în funcție de clasă și de domeniile fundamentale. Aceasta ar trebui să includă și descriptori ai performanței care să stabilească caracteristicile activității realizate de elevi la diferitele niveluri de performanță.

Totodată, ilustrarea standardelor trebuie făcută cu exemple de lucrări ale elevilor care să ilustreze standardele și nivelurile de performanță. Studiul recomandă ca acestea să fie însoțite de comentarii sau note ale cadrelor didactice.

De asemenea, sugerează României să definească trepte de evoluție a nivelurilor de învățare într-un document auxiliar standardelor e învățare. Acestea ar urma să stabilească modul în care progresează elevii la capitolele scris, citit și matematică, în concordanță cu așteptările prevăzute în standardele de învățare.

Importanța consolidării sistemului de evaluare şi examinare este una uriașă. Aceasta va putea să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor și va juca un rol esenţial în realizarea acestei transformări predării la clasă şi în crearea unui sistem de învăţământ mai echitabil, în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate”, se arată în raport.

 

Sursa informațiilor: Studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, realizat de OECD, în cooperare cu UNICEF și Guvernul României; prezentarea CEAE din 6 aprilie, când a fost lansat proiectul “Chimia altfel”.