Este nevoie de o bună educație științifică pentru a face față provocărilor pe care le are de înfruntat omenirea. Ce se întâmplă în România

By March 6, 2018Blog

În discuțiile despre educație este pomenită tot mai des și pe bună dreptate necesitatea de a dezvolta în cadrul procesului de învățare abilitățile STEM. Acronimul pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) atât de mult folosit în planuri, strategii, dezbateri reprezintă mult mai mult decât o mențiune care poate face un CV mai atrăgător decât altul. Ci poartă în el forța cunoașterii și a rațiunii care, potrivit experților în educație, economie sau știință va face diferența, în viitorul deloc îndepărtat, în evoluția indivizilor și a națiunilor.

În cartea „The Case for STEM Education. Challenges and Opportunities”, profesorul american Rodger Bybee clarifică scopurile „educației STEM”. Aceasta ar trebui să contribuie la o societate alfabetizată științific, la crearea unei forțe de muncă dotate cu acele competențe necesare secolului 21, la o cercetare avansată și la o dezvoltare a forței de muncă axate pe inovație. Ce înseamnă alfabetizare științifică? În opinia lui Bybee înseamnă cunoștințele, atitudinile și abilitățile unui individ de a identifica în viața reală întrebări și probleme, de a formula explicații și de a trage concluzii științifice. Înseamnă înțelegerea felului în care funcționează disciplinele STEM și felul în care au modelat acestea mediul material, intelectual și natural. Înseamnă disponibilitatea de a aborda problemele legate de STEM ca un cetățean constructiv, preocupat și capabil de reflecție.

Provocări pentru care este nevoie de o bună educație STEM

În cartea sa, Bybee militează pentru reforma felului în care se face educație STEM astfel încât omenirea să poată răspunde provocărilor din viitorul apropiat, între care schimbările climatice, sărăcirea resurselor energetice tradiționale, dezastrele naturale, provocările legate de starea de sănătatea a populației, dar și de economie. În opinia autorului, reforma trebuie să aibă în vedere patru aspecte: legătura dintre provocările la nivel mondial și felul prin care li se poate răspunde prin educația STEM, schimbarea percepției generale asupra problemelor de mediu, recunoașterea abilităților necesare forței de muncă în secolul 21 și recunoașterea faptului că educația este un element important pentru securitatea națională. „Provocările pe care cetățenii le au de înfruntat sunt în mod clar semnificative și vor cere mai mult decât o soluție pe planul educației, însă educația STEM trebuie să fie parte din răspuns. Pentru asta este nevoie de mai mult decât să schimbi pe ici pe colo prioritățile în materie de politici, programe și cercetare și să aduci la zi disciplinele științifice. Reforma însemnă inovație în educația STEM în general și, în opinia mea, în materie de curriculum în particular”, spune Bybee. Acesta are o experiență de 40 de ani în domeniul educației, în care a coordonat organizații și proiecte dedicate reformei predării științelor și a fost consultant pentru testele PISA.

Omenirea va avea de înfruntat în viitor schimbări și crize care au început deja să se manifeste, dar al căror impact nu îl putem evalua încă pe deplin. Schimbările climatice și sărăcirea resurselor sunt deja vizibile și pentru a le face față este nevoie nu doar de cercetători capabili de inovație, ci și de o populație bine pregătită, care să aibă noțiuni științifice, să înțeleagă fenomenele naturii, să poată stabili relații de cauzalitate, să poată raționa și acționa într-un mod responsabil.

 

Adaptabilitate și rezolvare de probleme complexe

O altă provocare ține de procesul de automatizare care va face să dispară joburile care cer un grad redus de calificare. Pentru a avea succes pe piața muncii în viitorul apropiat, oamenii vor trebui să își dezvolte abilități mult mai complexe decât cele de care aveau nevoie în urmă cu două-trei decenii. Printre abilitățile secolului 21 se numără adaptabilitate, comunicare complexă, rezolvarea de probleme non-standard. Iar adaptabilitatea include, în opinia lui Bybee, abilitatea și disponibilitatea de a face față la job unor condiții noi, care se schimbă rapid, și de a răspunde eficient și în mod creativ unor situații de urgență.

Cartea lui Bybee a apărut în 2013, în SUA, o țară care investește resurse importante în educația STEM, în a cărei susținere se implică activ unele dintre cele mai importante companii din lume.

 

Dovada că se poate în România: 1800 de profesori pregătiți pentru a preda știința pe înțelesul copiilor

La mii și mii de kilometri distanță, România este mult mai expusă în față provocărilor ce stau să vină și mult mai puțin pregătită să acționeze. Potrivit unei estimări recente, România este cea mai vulnerabilă țară din UE în ceea ce privește locurile de muncă pe care le-ar putea pierde în următoarele decenii din cauza automatizării – 61,93%.

De peste șase ani, echipa Centrului de Evaluare și Analize Educaționale se implică în mod susținut în reforma predării științelor și îi aduce împreună pe cei pot face acest lucru posibil: experți, factori de decizie în domeniul educației, profesori, reprezentanți ai mediului de business, părinți. Prin programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel”, CEAE a reuși pregătirea a nu mai puțin de 1.800 de profesori pentru a preda noțiuni științifice prin metode inductive care dezvoltă abilitățile necesare secolului 21. Mesajul acestor profesori ajunge la 100.000 de elevi, care își însușesc astfel mai ușor cunoștințe, învață să gândească structurat, să lucreze în echipă și să găsească soluții. Sunt abilități de preț care le vor folosi pe tot parcursul vieții, abilități pe care trebuie să și le dezvolte toți elevii din România, dacă vrem să avem în viitor șansa la prosperitate. Pentru că miza este atât de mare este nevoie de un efort colectiv pe măsură ca acest lucru să se întâmple.