All Posts By

CEAE

„Dacă nu schimbăm felul în care facem educație, în 30 de ani de acum înainte vom avea mari probleme”

By | Blog

Multe dintre job-urile de astăzi vor dispărea în deceniile următoare, din cauza automatizării și a inteligenței artificiale, ce vor ajunge la un nivel suficient de ridicat încât să poată prelua acele sarcini repetitive, care cer un nivel scăzut de calificare. Potrivit McKinsey Global Institute, până în anul 2030 roboții ar putea înlocui munca făcută de 800 de milioane de oameni, iar estimările făcute de think tank-ul european Bruegel arată că mai mult de jumătate din job-urile din Uniunea Europeană riscă să dispară, ca urmare a evoluțiilor tehnologice. Estimările au la bază informațiile prezentate în 2013 de cercetătorii Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne în cadrul unui studiu realizat la Oxford pe tema viitorului pieței muncii.

Aceștia au susținut că progresul tehnologic în materie de robotică, inteligență artificială și învățare automată a mașinilor amenință acele slujbe prost plătite și slab calificate din sectoare imune anterior la automatizare.

Read More

Economia României din următoarele decenii va depinde de felul în care arată educația. Importanța disciplinelor STEM în noile planuri-cadru

By | Noutăți

La începutul secolului XX, abilitățile cognitive necesare forței de muncă erau de nivel scăzut. În ultimele decenii însă, s-a produs o schimbare majoră: a scăzut progresiv numărul locurilor de muncă în care erau necesare abilități fizice și abilități cognitive rutiniere. Munca a devenit mai tehnică și mai analitică, iar numărul joburilor în care sunt necesare abilități intelectuale dezvoltate și de rezolvare de probleme complexe a crescut.

În noua arhitectură a pieței muncii, un rol extrem de important îl vor avea abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, esențiale în ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere importantă. Astfel, până în 2027, va avea loc în SUA o creştere a numărului de joburi „non-STEM” cu 9%, pe când creşterea numărului de joburi în domenii ce țin de STEM va fi de 13%. Și aici apare o primă problemă: există deja un deficit de forță de muncă calificată pentru joburi care țin de domeniile STEM în S.U.A. și în multe țări din U.E în condițiile în care numărul acestora continuă să crească. Iar în România, unde rata analfabetismului științific este uriașă, ajungând la 38% în 2015, decalajul este și mai mare.

Read More

Rodica Răcășanu: „Elevii mei au înţeles că sunt partenerii mei, că profesoara de chimie este în echipa lor”

By | Blog

 Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni. Iar atunci când nu se mai tem de greșeală, copiii devin extrem de activi și creativi, lucrează bine unul cu celălalt, raționează, argumentează.  

Rodica Răcășanu este unul dintre profesorii formați în cadrul proiectului „Chimia Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, astfel încât să folosească la clasă metodele inductive, care stimulează curiozitatea copiilor și îi încurajează să găsească explicații. În momentul în care a început să își schimbe abordarea, rezultatele s-au văzut imediat. O spun chiar elevii ei.  „La ora de chimie, fiecare dintre noi este propriul său profesor. Investigăm, descoperim și ne explicăm singuri utilizând multe metode captivante, inovative,ce te fac să te simți ca un mic Sherlock Holmes ce încearcă să descopere cheia misterului”, este de părere Mario Pican, elev în clasa a VII-a.  

Read More

Constantin Rus: „În predarea fizicii, trebuie să plecăm de la lumea reală, de la ceea ce simțim, de la ceea ce vedem, de la ceea ce ne impresionează”

By | Blog

În anul 2011, profesorul Constantin Rus, pe atunci director al Colegiului Național „Liviu Rebreanu” de la Bistrița Năsăud, lucra în Comisia Națională de Fizică, scria subiecte pentru olimpiade și concursuri. A primit din partea Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care demarase programul de predare a fizicii prin metoda investigației, o invitație: aceea de a construi, după model european, întrebările care să evalueze cunoștințele elevilor care începuseră să studieze Fizica Altfel. „Am făcut formare cu un expert din Europa, un mare specialist în crearea itemilor – întrebărilor, problematizărilor de acest tip. Eu credeam că sunt un foarte bun profesor și cu foarte bune rezultate, dar am stat cu dumnealui două zile și mi-am reconstruit toți itemii. Era vorba de trimiterea la realitate.  Aveam, de exemplu, un item la clasa a XI-a: Un pendul bate secunda la nivelul mării, careva fi perioada lui pe lună. La care profesorul mă întreabă: Cine îl duce pe Lună? De ce să îl ducă pe Lună? Totul trebuie contextualizat, trebuie să îi dați copilului informații. Pentru mine, acesta a fost un câștig uriaș. Mi-am dat seama ce nu știu și că aș putea să învăț ceea ce nu știu”, spune Constantin Rus care conduce Centrul de Excelență de la Bistrița. Acesta a participat recent la conferința „Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă”, organizată de CEAE.

Firul roșu al proiectului „Fizica Altfel”, care îi ajută pe elevi să înțeleagă lumea înconjurătoare, pornește, în opinia profesorului, de la lucrurile care ne înconjoară.

Read More

Expertul german Thomas Riecke-Baulecke, despre 3 întrebări esențiale în educație: „Încotro merg? Cum merg? Unde voi merge apoi?”

By | Blog

 „Ascensiunea indivizilor și a națiunilor în perioada industrializării este rezultatul unei revoluții în educație. Reforma religioasă, în special invitația lui Luther ca fiecare să citească Biblia el însuși, a avut drept efect la alfabetizarea unei mari părți din populație, ceea ce a însemnat trecerea spre prosperitate”, spune Dr. Thomas Riecke-Baulecke, director al Institutului pentru Dezvoltarea Calității în Educație din Schleswig-Holstein, Germania. La 500 de ani de la enunțarea primelor idei ale reformei lui Martin Luther, invitația își păstrează forța până astăzi și se aplică oricărui domeniu al cunoașterii.

Read More

Psihologul Gaspar Gyorgy: Atât timp cât educația implică rușine, critică și frică, energia elevilor se risipește pe supraviețuire, nu pe evoluție

By | Visurile lor

 

„Pentru mine, critica și intimidarea nu au dat niciodată roade”, spune psihologul Gaspar Gyorgy despre anii de școală. „Ca psiholog clinician, știu foarte bine că, înainte de orice, elevii au nevoie să se simtă în siguranță, pentru ca energia lor să fie îndreptată spre concentrarea atenției, manifestarea curiozității și descătușarea imaginației – în scopul de a integra cât mai bine informația primită”, este de părere acesta.

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală?

Istoria și româna s-au numărat printre materiile care au ajuns cel mai aproape de sufletul meu. Și asta, nu pentru că aș fi fost vreun elev cu o aprinsă pasiune de-a citi, ci – interesant de remarcat – datorită faptului că, la aceste materii, am avut cei mai calzi și mai umani dintre profesori. Îmi amintesc și azi senzația de bucurie pe care-am avut-o când aceste profesoare mi-au spus pe nume pentru prima oară sau mulțumirea pe care o simțeam când, în loc să evidențieze greșelile, profesoarele se concentrau pe a aprecia ceea ce știam și făcusem bine. Lesne de înțeles, pentru mine, critica și intimidarea nu au dat niciodată roade; eu m-am încadrat în tipologia copilului care înțelege de vorbă bună și le face pe plac adulților care-l respectă.

Read More

Lecția portugheză care poate fi aplicată și în România. Transformarea unui elev: „Pentru prima dată pot spune: Vreau să fiu un om de știință!”

By | Blog

„Am intrat în clasă și am realizat că acest an va fi diferit. Pentru prima dată, și sunt nouă ani de când am început școala, am înțeles la ce este bună știința. M-am întrebat mereu: E folositoare la…? E importantă pentru că…? Activitățile pe care le-am făcut în clasă sau în afara clasei au fost interesante și motivante. Orele au fost superbe și nu voiam să sune clopoțelul. Nu voiam să plecăm. Eram absorbiți de explicarea problemei, de planificare și de observarea rezultatelor, de discutarea ideilor. Lecțiile erau foarte bune pentru că făceam lucruri, investigam și exploram materialele. Pe scurt, am învățat atât de mult. Dragă profesore, pentru prima dată pot spune: Vreau să fiu un om de știință!”. Este scrisoarea unui elev de liceu către profesorul său. Citită în România, în timpul conferinței „Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă”, organizată de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, scrisoarea a fost redactată în Portugalia.

Read More

Daniea Sacarelis: Dacă aș putea schimba ceva aș începe cu profesorul. Aș crea un profesor care intră în clasă cu inima pentru elevi

By | Visurile lor

 Daniela Sacarelis are o experiență de 27 de ani în predarea fizicii și chimiei, dintre care 26 în mediul rural. Este formator atât în programul „Fizica Altfel”, cât și în „Chimia Altfel”, oferindu-le profesorilor instrumente eficiente pentru predarea acestor discipline la clasă prin metode inductive. „În prezent foarte mulți elevi consideră fizica și chimia două discipline foarte grele și neatractive. Prin aplicarea sistematică a metodei investigației la clasă, fizica a devenit o disciplină mai ”deschisă”, mai apropiată de elevi. Elevii au fost mai apropiați prin  experimentele realizate, prin metodele folosite sau abordarea ”altfel” a lecțiilor, de viața reală, de fizica prezentă acasă, pe stradă, în autobuz sau timpul liber. Unii elevi, retrași, foarte greu de mobilizat în timpul unei ore obișnuite au ieșit din carapace, au emis ipoteze, au participat la dezbaterea asupra unei probleme împreună cu ceilalți colegi. Alți elevi care din cauza suportului matematic insuficient stăpânit erau retrași și-au învins teama și au început să fie activi la ore, să caute informații în echipă, să-și susțină punctul de vedere în fața colegilor, să iasă din rutina lecțiilor clasice”, spune Daniela Sacarelis.

 

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

În ciclul gimnazial, limba franceză. În gimnaziu, în visele mele am colindat întreaga Franță prin intermediul orei de limbă franceză.  Ce m-a influențat? Doamna dirigintă, profesoara de limba franceză. Modul de predare, obiectivitatea dânsei față de toți elevii. Conversațiile dintre noi, traducerile și exercițiile gramaticale pentru mine au fost pentru mine o plăcere. Deși nu existau videoproiectoare sau smart board-uri, orele erau animate de vederile cu imagini din Franța, poveștile despre eroi (ex.D’Artagnan) sau cântece tradiționale franceze.

Read More

Daniela Țepeș: „Stă în puterea noastră să găsim sarcini de învățare care să valorizeze fiecare elev”

By | Visurile lor

 Daniela Țepeș este profesoară la Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova, unul dintre referenții „Ghidului metodologic pentru predarea fizicii”, dar și unul dintre autorii unităților de învățare la fizică. Formator pentru profesorii de științe și autor al curriculum-ului și a agendei cursului de formare, „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, Daniela Țepeș a știut mereu că, atunci când intră în clasă, este acolo pe copii și pentru nimeni și nimic altceva. Când își aduce aminte de anii în care era ea însăși elevă la liceu, îi rămâne gustul amar al orelor în care se plictisea. „A permanentei vânători de greșeli, a suspiciunii de copiat, care ni se arunca în față ori de câte ori aduceam o temă rezolvată fără greșeală sau luam nota maximă într-o lucrare de evaluare, a nopților nedormite, înainte de teze…  Toate exemplele de ”așa nu” ce definesc stilul meu de predare  sunt  culese  din practicile didactice a unora dintre profesorii mei din liceu”, spune ea. Încearcă mereu să își învețe elevii cu gustul succesului și să le arate că nu trebuie să se teamă de greșeală. „Primul lucru pe care îl învață este acela ca greșeala poate fi o sursă de învățare. Când elevilor nu le mai este teamă de greșeli, devin extrem de activi și creativi. Și ăsta este un mare câștig!”

 

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Cred că ”prima mea dragoste ” a fost istoria. Pe vremea mea se studia începând cu  clasa a patra. Îmi amintesc că, după prima oră de istorie, am ajuns acasă și am început să citesc manualul. Așa, ca o poveste … L-am finalizat în vreo două zile, apoi am început să caut la bibliotecă cărți cu subiecte istorice, pe care le citeam oarecum pe ascuns, după ce tata ne dădea stingerea. Mi-au plăcut  și matematica și limba română și … desenul. Spre finalul clasei a zecea am descoperit că îmi place și fizica.   Nu pot spune cu exactitate care au fost motivele. De ce aceste materii și nu altele?

Poate a fost o înclinație nativă, un anumit soi de curiozitate, ca un jar mocnit … Cu siguranță însă, învățătoarea mea a fost cea care a ”aprins” prima flacără.

Read More