All Posts By

CEAE

Nansi Lungu: Metoda investigației este una dintre cele mai importante metode ale arsenalului pedagogic.

By | Visurile lor

Nansi Lungu este Lector Univ. dr. la catedra de Știinte cognitive, Universitatea Titu Maiorescu și  Behavior Analyst Bitdefender. Este unul dintre specialistii care susțin și contribuie activ în campania #NuTastaUra, despre care puteți citi aici.

Când este întrebat despre ce ar schimba acum în educația din România, Nansi se gândește direct la direcția noastră:

“Fără îndoaială aș schimba profesorii. Mințile curioase și care iubesc ce fac schimbă interesul și percepția lucrurilor predate. Dincolo de schimbări structurale, strategii naționale etc, o minte pasionată va găsi metodele cele mai bune spre a face și alte minți pasionate. Mințile inspira alte minți și nu programele scolare. “

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Psihologie, Filosofia, Logica, Fizica, Limba Româna. Cred că aceste domenii corespundeau întrebărilor pe care le aveam la acea vârsta. In plus, ele permiteau mai ușor ca efortul de învățare să fie unul individual. Deși în gimnaziu fizica și matematica fuseseră punctele mele de interes, interacțiunea ulterioară cu profesorii de la acele domenii m-a determinat să-mi schimb interesul.

Read More

„Copilul meu vine bucuros de la școală și îmi spune ce au făcut la fizică”. Ce se întâmplă atunci când știința e predată de o profesoară „altfel”

By | Blog

Într-o zi, diriginta unei clase a VI-a a venit la profesoara Maria Pătru și a rugat-o să ia parte la ședința cu părinții. „S-a întâmplat ceva?”, a întrebat profesoara. „Nu, nu! Copiii sunt atât de încântați de ora de fizică, încât părinții vor să vă cunoască neapărat”, i-a explicat diriginta.

Maria Pătru predă fizica și chimia în trei unități de învățământ, Școala Gimnazială Damian din Sadova, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Craiova și Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”. Este unul dintre cei peste 1.900 de profesori pregătiți de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a preda științele prin metode inductive și este la rândul său formator pentru cadrele didactice care vor să predea chimia „altfel”. Ajunsă la catedră în urmă cu 14 ani, Maria Pătru a intrat în contact cu metoda învățării prin investigație încă de dinainte ca ea să fie introdusă la scară largă de CEAE în România.

Read More

Comunicat de presă – 13 martie 2018

By | Noutăți

Schimbarea sistemului de învățământ continuă!

CEAE începe un nou pas în formarea profesorilor.

Testele internaționale arată că în jur 40% dintre elevii români de 15 ani nu dețin abilități de bază care să le permită să înțeleagă un text sau să își explice un fenomen din lumea înconjurătoare.

Mai exact, elevii știu să citească, să scrie și să calculeze, însă nu înțeleg ideile principale dintr-un text simplu sau nu înțeleg fenomene fizice banale pe care le văd în jur.

Read More

Alexandru Negrea: “Investigația e una dintre cele mai eficiente metode de învățare și formare”

By | Visurile lor

Pe scurt, Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi în social media din România.

A început să scrie pe un blog personal în 2006, când fenomenul nu era foarte cunoscut în România. La sfârşitul anului 2010 a devenit  Social Media Manager la Banca Comercială Română, iar în martie 2013 a trecut la viața de agenție, unde a coordonat un departament de Facebook Marketing în cadrul Spada. Pentru că i-a plăcut foarte mult domeniul, în 2012 a început să organizeze cursuri de marketing şi comunicare în social media, cursuri pe care le-au absolvit, în ultimii cinci ani, peste 500 de companii din România şi care sunt recunoscute în toată ţara. Din martie 2015 a ales să se ocupe exclusiv de aceste cursuri, iar în august 2015, împreună cu Andrei Roşca, a înfiinţat Social Smarts, companie de cursuri intensive pentru dezvoltarea abilităţilor sociale.

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Nu mi-a plăcut nicio materie la școală, dar am tolerat orele de informatică, pentru că aveam acces la un PC vechi și era fascinant pentru mine, ceva atât de avansat nu văzusem niciodată. Mai târziu, când am primit cadou de la părinți un PC, ora de informatică a devenit și ea insuportabilă, pentru că lucram în Pascal, un limbaj de programare antic și extrem de plictisitor. Sincer să fiu, nu îmi plăceau profesorii, care erau lipsiți complet de orice dorință de a ne învăța ceva, iar de aici materiile au devenit irelevante. Read More

De ce are nevoie un „profesor altfel”? Viorel Panaite: „Cel mai bun sprijin este cel dat de colegii care împărtășesc aceleași provocări”

By | Blog

În ultimii ani, CEAE a format peste 1.900 de profesori pentru a preda fizica și chimia prin metode inductive, care transformă fiecare lecție într-un proces fascinant de descoperire. În timpul cursurilor de formare, profesorii s-au pus în locul elevilor, au încercat să își imagineze ce dificultăți au, ce întrebări le trezesc curiozitatea, ce le devine limpede după o lecție și ce le rămâne în continuare în ceață. Au început ei înșiși un proces de descoperire care să îi ajute să preschimbe pentru copii un anumit capitol din programă într-o călătorie palpitantă. Astfel, au reușit să îi transforme pe elevi din simpli receptori ai mesajului transmis de la catedră în arhitecți ai propriului proces de învățare.

Faptul că cineva devine actor în procesul de învățare este o forță uriașă, care îl duce înspre dezvoltarea de cunoștințe și abilități. Este una dintre marile schimbări aduse de programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel”, prin intermediul căruia sunt formați profesorii de științe din România. Pentru ca schimbarea să devină ireversibilă, să ajungă la un număr tot mai mare de copii și să fie vizibilă la toate orele de fizică și de chimie predate de profesorii „altfel” este nevoie însă de mai mult.

Read More

Laurențiu Marin Badea: „Când învață Fizica Altfel, elevii prind aripi și ne dau și nouă, profesorilor, aripi”

By | Blog

25 de profesori de fizică din județul Vâlcea au venit la cursurile de formare ținute de Laurențiu Marin Badea, pentru a învăța cum să le predea copiilor prin metoda investigației, în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE. Apoi alți 25, iar cererile vin în continuare. „S-a răspândit vestea, efectul acestei abordări asupra copiilor este extraordinar”, spune Laurențiu Marin Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și formator în cadrul programului „Fizica Altfel”.

De exemplu, le-a dat elevilor lui o altfel de temă pentru acasă: să construiască un barcă cu un motor simplu cu abur. Pentru copii au urmat zile de efervescență. „Au început practic să facă navomodelism: unii au venit cu bărci din tăvi de cozonac, alții din polistiren, cu catarge, cu pânze. Ne-a venit ideea să facem demonstrații cu ele și am ieșit în curtea școlii. Când au început ai mei nu s-a mai ținut nicio oră, toți au venit în curte să îi vadă”, povestește profesorul.

 

„Ce m-a încurajat a fost că începuseră să mă caute elevii, să îmi pună întrebări. Am zis: Da, ăsta e stilul în care trebuie să continui

Predă de 30 de ani, dar în urmă cu vreo șase și-a dat seama că trebuie să facă ceva pentru a aduce știința mai aproape de elevii săi. Felul „clasic” în care se desfășurau orele în sistemul românesc de învățământ îi ținea pe elevi într-o stare de pasivitate, care îi împiedica să fie curioși, să pună întrebări, să încerce să caute pe cont propriu răspunsuri. „ Profesorul turuie acolo, ei notează, sunt practic niște automate și cam atât. Țelul meu era să predau punându-le în față câte un proiect practic, cu materiale la îndemână, dându-le idei unde să caute informații pe internet. Voiam să îi fac pe ei să caute informații, să se obișnuiască să caute surse, să știe ce fel de informații să găsească și cum să le utilizeze, dar astfel încât să le stimulez curiozitatea și să fie încântați de munca lor. Și am observat, în timp, că prinde acest stil la elevi, devin mult mai interesați, mai creativi, capătă curaj să pună întrebări, se sfătuiesc unii cu ceilalți și învață să lucreze în echipă și devin mult mai activi și mai interesați. Ce m-a încurajat a fost că începuseră să mă caute elevii, să îmi pună întrebări. Am zis: Da, ăsta e stilul în care trebuie să continui”, explică Badea.

Apoi a creat comunități online, în care elevii să își expună proiecte și filmulețe. Faptul că foloseau internetul pentru școală și că aveau ocazia să își prezinte unii altora proiectele online i-a făcut să fie și mai interesați de fizică. Ceilalți profesori l-au rugat să îi învețe și pe ei să creeze astfel de comunități cu elevii lor. Avea să fie de abia începutul. În scurt timp, Laurențiu Marin Badea descoperea programul „Fizica Altfel”, care le oferă profesorilor accesul la metode care să îi ajute să facă știința accesibilă și o rețea de oameni pasionați și hotărâți să îi ajute pe copii să învețe. „Doamna inspector de fizică a aflat despre cursul de formare pentru „Fizica Altfel”, l-am urmat și am început, la rândul nostru să îi formăm pe colegii noștri. Inițial, am predat unei prime serii de 25 de profesori, care au predat la clasă și ne-au furnizat feedback. Erau extrem de încântați de reacțiile elevilor, care au devenit foarte interesați. Mai formăm acum 25 de profesori, iar cererile vin încontinuu. Dacă vom avea finanțare, vom continua cursurile”, spune Laurențiu Marin Badea. Care sunt reacțiile elevilor care învață „Fizica Altfel?”. „Prind viață, pur și simplu. Prind aripi și ne dau și nouă, profesorilor, aripi”, a simțit el.

 

Elevii învață cum să învețe și atunci când nu sunt la școală

În ultimii ani, CEAE a pregătit peste 1.800 de profesori de științe să aplice la clasă învățarea prin investigație și peste 100.000 de elevi au beneficiat de un nou mod de predare. Un mod de predare care îi ajută să pătrundă sensul noțiunilor științifice, înainte inaccesibile, și să înțeleagă fenomenele din lumea înconjurătoare. Însă câștigul este mai mare de atât. Copiii învață să își pună întrebări, să gândească critic, să lucreze în echipă. Învață să își prezinte proiectele, să argumenteze, să primească și să ofere feedback. Și capătă încredere în ei. „Pui elevii în situații de învățare în așa fel încât să caute răspunsuri, iar eu ca profesor să îi îndrum mai degrabă decât să mă port cu ei ca și când ar fi piese de mobilier. Trebuie să faci în așa fel încât elevul să știe să învețe și când nu mai e la școală, să știe să învețe toată viața. Îl pui în situații de învățare să își caute răspunsuri și, pe baza a ceea ce știe deja, el să își completeze sensurile, astfel încât să devină o individualitate, cu opinii proprii, să știe să și le argumenteze, dar, în același timp, să respecte opiniile altora și să colaboreze. Orele sunt interactive, iar lor le place asta”, arată Badea.

Un astfel de stil de predare îi ajută să se pregătească pentru piața muncii din secolul 21. „Contextul socio-economic este cu totul altul astăzi, iar școala trebuie să se adapteze. Acum trăim alte vremuri, e o altfel de societate, o altă piață a muncii, angajatorii pun mare preț pe creativitate, pe gândire critică”, spune el.

 

Cum să aducem mai mulți profesori „altfel” în viața elevilor

Programul „Fizica Altfel” este construit tocmai pentru a răspunde noilor cerințe de pe piața muncii, iar anul trecut CEAE a inițiat un program similar pentru predarea chimiei prin metode inductive – „Chimia Altfel”. Doar în 2017, 334 de profesori de fizică și 107 de chimie au fost formați de către CEAE pentru a preda „altfel”

Sunt mulți alți profesori care așteaptă ca programele CEAE să ajungă și la ei în județ, la fel cum alți elevi și-ar dori să aibă parte de ore atractive și de experimente la clasă.

Redirecționând 2% din impozitul pe venit către CEAE, poți aduce în viața unui elev un ”profesor altfel” și îi poți schimba percepția asupra școlii. Un ”profesor altfel” poate transforma lecțiile în investigații fascinante, iar prezență obligatorie, în așteptarea cu nerăbdare a următoarei ore.

Selecție manager de proiect

By | Noutăți

Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale anunță începerea procesului de selecție pentru ocuparea unui post de MANAGER DE PROIECT.

În calitate de manager de proiect vei contribui atât la derularea proiectelor organizației aflate în implementare, cât și la dezvoltarea altora noi.  Vei avea șansa de a lucra cu o echipă care se ocupă de unele dintre cele mai provocatoare și de impact proiecte din zona educației. Într-unul din acestea, au fost deja formați peste 1.800 de profesori să predea altfel fizica la școală (aproape 40% din numărul total de profesori); mai multe detalii găsești aici și aici. Ne-am propus ca abordarea propusă de noi să ajungă la toţi profesorii de fizică. Mai mult, intenţionăm să extindem abordarea și la alte științe exacte (proces început deja la chimie, unde am pregătit peste 100 de profesori). Dincolo de derularea de proiecte la firul ierbii, suntem interesaţi şi de politici publice.

 

Trimite-ne candidatura ta până pe 15 aprilie, pe adresa contact@ceae.ro Află mai multe aici.

Este nevoie de o bună educație științifică pentru a face față provocărilor pe care le are de înfruntat omenirea. Ce se întâmplă în România

By | Blog

În discuțiile despre educație este pomenită tot mai des și pe bună dreptate necesitatea de a dezvolta în cadrul procesului de învățare abilitățile STEM. Acronimul pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) atât de mult folosit în planuri, strategii, dezbateri reprezintă mult mai mult decât o mențiune care poate face un CV mai atrăgător decât altul. Ci poartă în el forța cunoașterii și a rațiunii care, potrivit experților în educație, economie sau știință va face diferența, în viitorul deloc îndepărtat, în evoluția indivizilor și a națiunilor.

În cartea „The Case for STEM Education. Challenges and Opportunities”, profesorul american Rodger Bybee clarifică scopurile „educației STEM”. Aceasta ar trebui să contribuie la o societate alfabetizată științific, la crearea unei forțe de muncă dotate cu acele competențe necesare secolului 21, la o cercetare avansată și la o dezvoltare a forței de muncă axate pe inovație. Ce înseamnă alfabetizare științifică? În opinia lui Bybee înseamnă cunoștințele, atitudinile și abilitățile unui individ de a identifica în viața reală întrebări și probleme, de a formula explicații și de a trage concluzii științifice. Înseamnă înțelegerea felului în care funcționează disciplinele STEM și felul în care au modelat acestea mediul material, intelectual și natural. Înseamnă disponibilitatea de a aborda problemele legate de STEM ca un cetățean constructiv, preocupat și capabil de reflecție.

Read More

„Dacă nu schimbăm felul în care facem educație, în 30 de ani de acum înainte vom avea mari probleme”

By | Blog

Multe dintre job-urile de astăzi vor dispărea în deceniile următoare, din cauza automatizării și a inteligenței artificiale, ce vor ajunge la un nivel suficient de ridicat încât să poată prelua acele sarcini repetitive, care cer un nivel scăzut de calificare. Potrivit McKinsey Global Institute, până în anul 2030 roboții ar putea înlocui munca făcută de 800 de milioane de oameni, iar estimările făcute de think tank-ul european Bruegel arată că mai mult de jumătate din job-urile din Uniunea Europeană riscă să dispară, ca urmare a evoluțiilor tehnologice. Estimările au la bază informațiile prezentate în 2013 de cercetătorii Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne în cadrul unui studiu realizat la Oxford pe tema viitorului pieței muncii.

Aceștia au susținut că progresul tehnologic în materie de robotică, inteligență artificială și învățare automată a mașinilor amenință acele slujbe prost plătite și slab calificate din sectoare imune anterior la automatizare.

Read More